Curtea Constituțională a decis ieri că majorările salariale sînt constituționale, dar decizia pe legea privind reducerea a 102 taxe va fi luată abia vineri
Majorările salariale din Educație și Sănătate sînt constituționale, a decis miercuri Curtea Constituțională a României, după ce legea de aprobare a OUG 20, adoptată în Parlament, a fost atacată atît de Guvernul României, cît și de PNL, pe motiv că rapoarte au fost depuse tîrziu. Premierul Dacian Cioloș a declarat în luna noiembrie că acțiunea privește legea și nu ordonanța în sine.
Salarii mai mari, în timp ce taxele dispar
Comisiile reunite de buget și muncă din Camera Deputaților au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învățămînt începînd cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD și UDMR, liberalii absentînd. Totodată, deputații din comisiile menționate au mai aprobat și plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era pînă acum, precum și majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS. Ei au introdus în lege și alte categorii de beneficiari. Astfel, în sistemul gradațiilor de merit va fi inclus, alături de personalul didactic de predare, și personalul de predare și cercetare din universități, cel auxiliar din învățămînt și asimilat acestuia, în care este inclus și personalul din Bibliotecile Centrale Universitare, în urma unui amendament propus de președintele Federația Națională Sindicală Alma Mater, Anton Hadăr. Ieri, Curtea Constituțională a amînat luarea unei decizii în legătură cu Legea celor 102 taxe și impozite a lui Liviu Dragnea. O decizie în acest sens va fi luată vineri.
Dragnea: Dacă legea e promulgată rapid, intră în vigoare de la 1 ianuarie
Președintele PSD Liviu Dragnea a salutat, miercuri, decizia CCR privind creșterea veniturilor cu 15% pentru angajații din sănătate și educație, el arătînd că are încredere că șeful statului, Klaus Iohannis, va promulga legea cît mai repede, astfel încît să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017. Salut decizia CCR privind creșterea veniturilor cu 15% pentru angajații din sănătate și educație! Avem încredere că președintele Iohannis va promulga legea cît mai repede, astfel încît aceste majorări să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017, a scris Dragnea pe Facebook. El a menționat că PSD a luat în calcul aceste majorări în proiectul de buget prezentat încă din campania electorală, așa cum a luat în calcul și creșterea salariului minim la 1.450 lei începînd tot cu 1 ianuarie 2017.
4,8 miliarde de lei, de la buget
Impactul bugetar anunțat de ministerul Finanțelor va fi de 4,8 miliarde de lei, dar economiștii cred că el va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majorarea nu va avea influență asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condițiile în care cheltuielile sînt deja la limită, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar. Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greșelile din 2008, cînd felul în care s-a acționat - un deficit bugetar de 5,5% din PIB, la o creștere economică de peste 8% - a fost expresia unei iresponsabilități totale, a comentat economistul Ionuț Dumitru.
O să tragem ponoasele mai tîrziu
Economistul Aurelian Dochia adaugă: O să tragem ponoasele mai tîrziu, poate nu chiar ca în 2008 - 2009, pentru că nu sîntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sînt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creștere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depășirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobîndă să se modifice, iar ratingul de țară să fie pus sub semnul întrebării.
Majorări în pofida legii responsabilității fiscal-bugetare
Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilității fiscal-bugetare (69/2010) care spune: Nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția Romîniei, republicată, care conduc la creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.
Legea a fost elaborată tocmai pentru a preîntîmpina excesul din anii electorali 2008 - 2009. Însă încălcarea legilor se poate rezolva ușor, printr-o singură sintagmă: Prin derogare de la legea X.
Un deja-vu periculos
De ce economiștii au o senzație de deja-vu în fața deciziei Parlamentului din aceste zile? În campania electorală din 2008 (alegeri legislative) și apoi în cea din 2009 (alegeri prezidențiale) s-au întîmplat lucruri care au devenit în timp exemple de neadecvare. Pe fondul campaniei electorale, cheltuielile de personal ale bugetului consolidat au crescut cu 72% într-un singur an, de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 42 de miliarde în 2008. Efectul legilor de majorare a cheltuielilor adoptate în 2008 s-a răsfrînt și asupra anului 2009. Astfel, cheltuielile bugetului cu salariile au crescut în 2009 cu încă aproape 4 miliarde de lei, comparativ cu anul precedent, pînă la 46,7 miliarde de lei, în total o creștere cu 87% față de 2007. Nu există date certe care să arate cît a fost influențat cursul de această inundație de bani. A existat un mix, spune economistul Ionuț Dumitru, între conjunctura internațională gravă și politicile proaste luate de guvern.
Deficitul bugetar a adîncit criza din 2008
Cert este că din septembrie 2008 pînă în decembrie 2008, leul și-a pierdut 7% din valoare, de la 3,62 lei/euro în septembrie pînă la 3,91 lei/euro în decembrie. Pînă în decembrie 2009, cînd s-au încheiat alegerile prezidențiale, față de toamna lui 2008, cînd partidele au intrat în forță în alegeri, leul a pierdut 16,5% în fața euro. În acea perioadă, deficitul bugetar (ESA) s-a dublat de la 2,8% în 2007 la 5,5% în 2008, pentru a face încă un salt spectaculos în 2009, pînă la 9,5% din PIB, pe fondul crizei. Este o nesăbuință să ai un deficit bugetar de 5,5% din PIB (în 2008 - n.red.) la o creștere economică de 8,5%. Dacă nu exista acest derapaj în 2008, criza nu ar fi lovit atît de puternic. Exemplul Poloniei este de învățătură: polonezii nu au căzut în recesiune pentru că nu au avut dezechilibrele macro pe care le-am avut noi, comentează Ionuț Dumitru. Ce a urmat se știe: tăieri de salarii, cu o explicație plastică a președintelui de atunci Traian Băsescu: statul este un om gras care s-a urcat în spatele unui om slab care este economia.
Guvernul Tăriceanu a refuzat formal majorarea salariilor din învățămînt
Guvernul liberal din 2008 al lui Popescu-Tăriceanu a refuzat formal majorarea salariilor din învățămînt cu 50%, cum cerea Parlamentul. Dar membrii guvernului care erau parlamentari și parlamentarii liberali au votat pentru, la fel ca toți ceilalți. Majorările au fost anulate de guvernul Boc care i-a urmat lui Tăriceanu, dar profesorii și alte categorii și-au recîștigat drepturile salariale acordate de Parlament, în instanță. Sînt decizii de plată în urma unor hotărîri judecătorești de 11 mld. lei, din care au fost plătite pînă acum 9 mld. lei. Scenariul se poate repeta. Guvernul ce va veni va constata că nu poate să plăti sumele pe care Parlamentul i le decide acum și le anulează, dar oamenii recîștigă majorările în instanțe, comentează Ionuț Dumitru.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!