Valoarea investiției pentru aeroport este de 47,921 milioane euro fără TVA, dintre care 31,212 pentru construcții și montaj
Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav va avea nevoie de încă 47,921 de milioane de euro fără TVA (57,505 milioane cu TVA) pentru a deveni funcțional. Cifra, care nu conține și partea de TVA însă, cuprinde și costurile pentru toate avizele necesare, a rezultat în urma actualizării studiului de fezabilitate. A fost înaintată ieri de președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, care s-a întîlnit cu primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, Laszlo Henning, și primarul municipiului Sfîntul Gheorghe, Arpad Antal. La această discuție, care coincidență sau nu-are loc pe ultima sută de metri a campaniei electorale, la fel ca și înaintea alegerilor locale din luna iunie, au mai participat și Laurențiu Matache, reprezentant al la IPTANA, și consultantul în domeniul aeronauticii, Aurelia Fulger. Potrivit unor explicații oferite de directorul general al CJ, Mihai Pascu, în plenul Consiliului Județean de ieri, în care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru etapa a III-a de dezvoltare a aeroportului, această reluare a subiectului era necesară în condițiile în care studiul de fezabilitate al obiectivului a fost revizuit, pentru a fi introduce unele norme noi de securitate cerute de Comisia Europeană, obiectivelor de acest gen din spațiuL Uniunii Europene.
Municipiul Covasna propune un parteneriat
Pînă acum, la aeroport s-au învestit în jur de 25 de milioane de euro, după calculele reprezentanților CJ. Dacă Adrian Veștea spune că anul viitor administrația județeană poate pune la bătaie 10 milioane de euro, primarul municipiului Sf. Gheorghe și vicepreședintele CJ Covasna au reiterat interesul de a participa cu cîte 3 milioane de euro la acest proiect. Însă la fel ca și astă-vară, ambii reprezentanți ai Covasnei spun că vor investi numai în ultima parte de realizare a proeictului, cînd vor vedea că s-a făcut mare parte din construcție. Aceleași sume și condiții au fost înaintate de către partenerii din județul vecin și în vară, cînd, tot pe ultima sută a campaniei electorale, împreună cu reprezentanții Brașovului au ieșit în public pentru a vorbi despre continuarea proiectului aeroportului. Dacă reprezentanții Brașovului încă vorbesc despre găsirea unui montaj economico-financiar pentru parteneriatul celor patru unități administrativ-teritoriale (ca și la prcedenta ieșire publică de astă vară), primarul municipiului Sf. Gheorghe a fost primul care a înaintat ieri și o variantă de colaborare: constituirea unei asociații de dezvoltare intercomunitară, formată din Consiliul Județean Brașov, municipiul Brașov, municipiul Sf. Gheorghe și Consiliul Județean Covasna, care săp administreze investiția.
În 2017, CJ promite investiție de 10 milioane de euro
Deocamdată, ieri Consiliul Județean a aprobat noii indicatori tehico-economici ai aeroportului de la Ghimbav, care arată ceea ce mai este de făcut pentru acest obiectiv și condițiile în care se va face construcția. Indicatorii tehnico-economici aprobați ieri acoperă însă o investiție minimală pentru punerea în funcțiune a aeroportului, care ulterior ar urma să se dezvolte modular. Azi adoptăm indicatorii tehnoci-economici. Apoi vom avea caietele de sarcini și vom încerca ca pînă la începutul anului viitor să începem achizițiile pentru prima etapă de proiectare și execuție, a declarat președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, care susține că în 2017, bugetul județean va pune la bătaie zece milioane de euro pentru lucrări. Prin reactualizarea studiului de fezabilitate al aeroportului venim cu situația la zi și vedem ce se va întîmpla anul viitor și în următorii ani, din punct de vedere investițional. E bine ca în paralel, odată început procedura de proiectere și execuție, să mergem și cu discuții despre cum intră municipiul Brașov, municipiul Sf. Gheorghe și județul Covasna într-un montaj economico-financiar. Acum există o sursă de finanțare în bugetul județului, stabilită pentru anul viitor. Va trebui de asemenea, să discutăm partea de consultanță cu partea de operare, ca odată finalizat proiectul să și funcționeze în cel mai scurt timp, a spus la rîndul său, primarul municipiului Brașov, George Scripcaru.
Dezvoltarea aeroportului se va face etapizat
Dezvoltarea aeroportului se va face etapizat, investiția minimală inițială ridicîndu-se la 57 de milioane de lei (proiectare, construcții, montaj avize, TVA). În prima etapă, adică în primul an, se propun a fi realizate calea de rulare de la piste spre platformă și platforma de aeronave, balizaje, iluminat transport, amenajările de protecție. Sînt lucruri obligatorii. Deocamdată, pe amplasamentul aeroportului de la Ghimbav este doar o suprafață betonată ce va avea în viitor destinația de pistă. Studiul de fezabilitate arată că trebuie definitivate lucrările la pistă, respectiv canalizarea pluvială, calea de rulare și platforma de staționare aeronave. Ulterior urmează clădirile, respectiv terminalul de pasageri pe o suprafață de 3.600 de metri pătrați ce poate aduna 400 de pasageri în același timp, la ore de vîrf, remiza pentru autospecialede stins incendii, care este obligatorie, clădirea energetică, punctele de control acces, turnul de control și parcarea publică, a spus Laurențiu Matache, director de infrastructură la IPTANA.
Brașovul are potențialul de a atrage dublul pasagerilor de la Sibiu
Președintele CJ Brașov, Adrian Veștea susține că, dacă primele lucrări vor fi începute în prima partea a anului viitor, aeroportul poate fi gata pînă în 2020. O dată finalizat, specialiștii consideră că aeroportul de la Brașov va avea dublul traficului pe care îl are acum aeroportul de la Sibiu, de exemplu. Pentru lumea din aviație, aeroportul Brașov era o fata morgana de care se vorbește din 1992, dar pentru prima dată constat că există mai multe autorități locale adunate în jurul lui. La toate conferințele de aviație, cam cu asta începem si terminăm: cîte aeroporturi s-au construit, și anume zero, și cîte mai supraviețuiesc. Brașovul are un potențial și turistic dar și economic, deci un aeroport are șanse mari de succes. Însă din acest moment, partea tehnică trebuie să meargă în paralel cu partea comercială, astfel încît atunci cînd vom termina construcția, să avem și un operator. În România sînt sub 15 milioane de pasageri, 90% dintre ei circulînd pe trei aeroporturi. Restul de 13 sînt la limita de supraviețuire, a declarat Aurelia Fulger, consultat în domeniul aeronautic.
Cele mai costisitoare lucrări pentru aeroport
Conform documentației aprobate ieri (care a apărut online cu puțin timp înainte de ședință), cele mai costisitoare lucrări care se vor face în această etapă sînt următoarele:
amenajare bandă pistă conform normelor EASA - 10,869 milioane euro
terminalul de pasageri (3.600 mp) - 9,369 milioane euro
balizaj - 6,827 milioane euro
deviere canal colector Beselcin - 3,024 milioane euro
canalizare pluvială la pista de decolare - aterizare și amenajări conform normelor EASA - 2,928 milioane euro
platformă parcare aeronave - 2,669 milioane euro
drumul tehnologic perimetral și accese la echipamentele de radionavigație - 1,548 milioane euro
cale rulare alfa cu lățime de 23 de metri - 1,360 milioane euro
parcare auto cu 163 de locuri + drum acces terminal - 1,330 milioane euro
clădirea energetică - 1,178 milioane euro
De ce a fost nevoie de aprobarea unei noi CJ
Proiectul de hotărîre privind indicatorii tehnico-economici pentru etapa a III-a de dezvoltare a aeroportului a stîrnit și unele nemulțumiri printre consilierii județeni, prin prisma perioadei cînd a fost supus aprobării, adică exact în ultima săptămînă a campaniei electorale pentru Parlamentul României. Consilierul județean Ionel Spinean (PER), care conduce și Comisia specială pentru aeroport, formată tocmai pentru a discuta chestiunile legate de acest obiectiv, a arătat ieri că această comisie nici nu a fost consultată despre acest proiect de hotărîre le-a transmis colegilor că unii dintre dumneavoastră vreți să îl transforme în subiect electoral, deși am convenit de comun acord să nu îl politizăm. Pe de altă parte, destul de mulți consilieri județeni s-au plîns că nu au avut ocazia să vadă proiectul dinainte, pentru a-l consulta cu atenție. Nu am primit documentația tehnico-economică, pentru a delibera înainte de a vota. Art. 44 din Legea 273 spune că Deliberativul votează documentația tehnico-economică, ori ceea ce avem noi azi pentru a lua o decizie nu este complet, a spus Roxana Mînzatu (PSD). Cu toate astea, proiectul a trecut cu 23 de voturi pentru și două abțineri (Ionel Spinean și Mariana Sebeni - PER). Directorul general al CJ, Mihai Pascu spune însă că în curînd toată documentația aeroportului va fi postată pe site-ul Consiliului Județean.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!