O nouă descoperire la Brașov: războinic dac și spada lui de fier
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Autorul fotografiilor: Florin Șerban
Dimensiune font:
Autor: Camelia ONCIU,
25.11.2016
Într-un mormînt vechi de mai bine de 2.000 de ani, au fost găsite rămășițele unui militar de rang înalt, îngropat cu podoabe și arme
Spada căpeteniei este singura de acest tip găsită vreodată în zona Brașovului
Pe vremea cînd geto-dacii trăiau în triburi pe tot cuprinsul României de azi, și chiar mai departe, comunitățile erau conduse și apărate de armate, în fruntea cărora erau căpetenii militare. O astfel de castă tribală trebuie să fi existat și prin părțile Brașovului, deși prea multe date istorice nu avem. Avem însă un mormînt important, descoperit recent de doi brașoveni pasionați de istorie. În groapa acestui războinic au găsit o spadă, prima din tot arealul de Sud-Est al Transilvaniei. O astfel de armă nu avea orice războinic, războinicul incinerat trebuie să fi avut un rang militar important. Poate a fost chiar căpetenia unui trib din Țara Bîrsei, trib care urma să intre mai tîrziu sub comanda marelui rege întemeietor, Burebista.
Spada cu vîrful îndoit
Zilele trecute, Fănel și Florin Șerban, arheologi amatori și pasionați detectoriști care formează echipa Discover History, au făcut o incursiune în natură, înarmați cu detectoarele de metal cu care au găsit pînă acum numeroase vestigii din diferite epoci. Și de data aceasta au avut succes, cu toate că au ales să cerceteze o zonă prin care au trecut de multe ori. Înainte să se lase întunericul, detectorul lui Fănel a dat un semnal slab, de metal feros. Nu mică ne-a fost surpinderea ca, la aproximativ 50 cm adîncime, să dăm de o bucată de fier cu formă aparte, ce părea a fi de un vîrf de lance, povestește Florin. Crezînd că ar putea fi un vestigiu medieval, au astupat groapa și au anunțat specialiștii de la Muzeul Județean de Istorie Brașov. S-au întors însoțiți de arheologul Florin Motei și s-au pus pe săpat în solul înghețat. După circa o oră de lărgire a gropii inițiale, am realizat că este vorba de o spadă de tip celtic, îndoită în urma unui ritual. De asemenea am constatat că era ruptă, vîrful acesteia lipsind. Eliminînd strat cu strat, am descoperit că vîrful se afla la 20-30 cm distanță și am început recuperarea, explică Florin. După spadă, au ieșit la lumină și alte artifacte care vorbesc despre locuitorii din această parte a Daciei preromane.
Ars pe rug și îngropat cu onoruri
După aproximativ 5 ore de lucru, aveam o perspectivă asupra întregului tablou. Era o depunere funerară ritualică (mormînt), cel mai probabil o căpetenie militară din perioada premergătoare întemeierii regatului regelui Burebista, dat fiind inventarul descoperit, crede norocosul detectorist. Iată ce era în mormîntul războinicului incinerat: spadă fragmentară, de tip celtic, vîrf de lance cu nervură, un pumnal de tip Sica, specific dacilor, plus alte cîteva piese metalice. Toate aceste arme sînt îndoite, conform ritualului funerar al strămoșilor noștri. Se credea că militarilor nu le mai trebuie armele în lumea de dincolo, unde e veșnic pace. O altă teorie spune că, dimpotrivă, pe lumea cealaltă, oamenii încă se războiesc, iar cel căruia i se îndoia spada, ajungea practic, neînarmat. Oricare ar fi interpretarea, este clar că aici a fost îngropat un om de arme. Și nu unul oarecare, ci o căpetenie. Fiindcă spadă celtică nu găseai la tot pasul și nici n-avea dreptul să o dețină oricine, atîta timp cît reprezenta un simbol al puterii. Războinicul descoperit recent la Brașov a fost un om de vază, răpus în bătălie, incinerat și îngropat împreună cu armele lui și însemnele nobiliare. Au mai fost descoperite la rădăcina stejarului și o fibulă fragmentară din argint, 3 verigi și o cataramă fragmentară, toate din bronz, un călcîi de lance, piese ce par a fi fragmente dintr-o zăbală.
Vestigii de dinaintea «Marii Uniri» a lui Burebista
Spada găsită la Brașov este un vestigiu deosebit de important pentru simplul motiv că este prima din zona noastră. Are circa 90 cm, e din fier și trebuie să fi fost foarte grea, numai un militar bine antrenat putea s-o mînuiască. Nu e prima din spațiul românesc, au mai fost găsite spade la Cugir, Popești (jud. Argeș) și Răcătău (jud. Bacău), dar și în Banat. Avînd în vedere faptul că acest tip de spadă nu este reperat pînă acum în arealul dacilor din sud-estul Transilvaniei, în vastul spațiu ce cuprindea actualul județ Brașov, județele învecinate și a Carpaților de Curbură, putem spune că avem de-a face cu o descoperire importantă, care să ajute la completarea tabloului epocii Daciei pre-romane, explică Florin, care crede că e mare păcat că faimoasa cetate dacică de la Pietrele lui Solomon nu este cercetată sistematic. Aici, arheologii ar putea descoperi indicii cu privire la populațiile care au locuit în această zonă, încă din epoca bronzului, înainte de cucerirea romană. Din cîte știm pînă la acest moment, inventarul mormîntului descoperit poate fi din perioada de dinaintea domniei regelui Burebista, spune arheologul amator. Antropologii vor analiza fragmentele de oase descoperite, pentru a afla vîrsta comandantului, aflat acum în custodia muzeului din Brașov. Rezultatele investigațiilor vor confirma aceste prime ipoteze sau vor lansa altele și nu e exclus să ne dezvăluie și alte surprize.
Morminte speciale pentru nobilii daci
Dacii nu credeau în moarte, nici măcar în reîncarnare, erau convinși că sînt nemuritori. Credința lor este că nu mor, ci că acela care piere se duce la Zalmoxis, spunea Herodot. Ca ritual de înmormîntare, dacii au practicat incinerarea, în perioada veche a fierului. După trei zile de ospăț, corpul era ars în cuptoare speciale sau pe locul înmormîntării. Mai tîrziu, în secolul I î.Hr., au început să-și înhumeze morții, dar numai copiii și persoanele cu statut social important (tarabostes). Urna cu cenușă sau corpul decedatului erau așezate într-o groapă alături de vase cu mîncare, animale și diferite obiecte folositoare celui înmormîntat în viața de apoi: arme, bani, podoabe. Dacă defunctul era războinic, preot sau aristocrat, peste groapă se ridica o movilă de pămînt (tumul). Deasupra, se spărgeau vasele folosite la ceremonial. Un astfel de mormînt descoperit la Agighiol, Tulcea, are trei încăperi: una pentru bărbat, cealaltă pentru femeia lui (care, uneori, putea fi îngropată de vie) și a treia pentru calul decedatului. Au fost descoperite sute de morminte dacice, însă cele din perioada preromană sînt extrem de puține.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!