Lăsata Secului se ține ca apărare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindină
De mîine, timp de 40 de zile, e rînduit postul pentru întîmpinarea sărbătorii Nașterii Domnului
Din 15 noiembrie începe Postul Nașterii Domnului sau al Crăciunului. Postul de 40 de zile amintește de postul patriarhilor din Vechiul Testamenț care așteptau venirea lui Hristos. Este considerat a fi un post mai îngăduitor și rînduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioși pentru bucuria sărbătorii Nașterii Mîntuitorului. În aceste zile premergătoare Sărbătorii Nașterii Domnului, creștinii nu au doar obligația de a se abține de la mîncăruri de dulce, ci și aceea de a face fapte bune și a se ruga pentru a găsi împăcarea cu sine, pentru a ierta și a fi iertat, pentru a reînvăța iubirea de aproapele tău. Tradiția îndeamnă ca azi, la Lăsatul Secului, creștinii să petreacă în familie.
Obiceiuri de Lăsatul Secului
La masa de LĂsata Secului se strîng rudele apropiate sau prietenii și se desfată cu bucate gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte și vin. Lăsatul Secului se ține ca apărare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindină. De Lăsatul Secului se fac și ultimile nunți pănă la sărbătorile de iarnă, pentru că de luni, 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului. La țară, de Lăsatul Secului oamenii respectă obiceiuri și practici magice ce fac parte dintr-un scenariu al morții și renașterii timpului. De pildă, la Lăsatul Secului, ușile și ferestrele caselor, dar și porțile gospodăriilor, sînt unse cu usturoi, pentru ca spiritele rele să fie alungate. Uneori, relele se ajungă și cu prin zgomote și împușcături. Firimiturile rămase de la ospățul Lăsatului Secului se aruncă la păsările sălbatice, pentru ca suratele lor de toate neamurile să nu strice recoltele viitoare. Vasele din casă în care s-au gătit bucarele de Lăsatul Secului se spală și se lasă în noaptea cu gura în jos, pentru a nu intra în ele spiritele rele. Un alt obicei se referea la prezicerea vremii după pieptul găinii tăiate pentru masa festivă. Astfel, dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă era subțire va fi ușoară și vara plină de rod.
Un post cu multe dezlegări la pește
Postul este o rînduială a Bisericii, fiind fundamentat pe texte scripturistice și patristice. El constă în înfrînarea totală sau parțială de la anumite alimente și ispite fizice. O dovadă în acest sens o constituie și faptul că postul se regăsește în toate religiile lumii. Unul dintre cele mai importante de peste an este Postul Crăciunului. Are 40 de zile și durează de la 15 noiembrie pînă la 24 decembrie. Semnificația Postului Nașterii Domnului are rădăcini în Vechiul Testament, patriarhii și drepții dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise și David, petrecînd timp îndelungat în post și rugăciune. Ei așteptau venirea lui Mesia, cereau iertarea păcatelor și ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales. Prin durata sa, Postul Nașterii Domnului ne amintește de cele 40 de zile de nevoință ale lui Moise de pe Muntele Sinai, înainte de a primi cele zece porunci scrise pe lespezile de piatră. Asemenea și creștinii, postind 40 de zile, își curățesc sufletele și trupurile pentru a-l primi pe Dumnezeu-Cuvîntul, Iisus Hristos. Din punct de vedere al bucatelor, este un post cu multe dezlegări la pește. Astfel, se mănîncă pește și preparate din pește în toate zilele de sîmbătă și duminică, cuprinse între 21 noiembrie și 20 decembrie inclusiv, dar și de și alte sărbători, începînd cu 21 noiembrie, sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului Așa că e dezlegare și în 27 noiembrie și 28 noiembrie, în 30 noiembrie (Sf. Apostol Andrei), 4 și 5 decembrie , în 6 decembrie (Sf. Nicolae), în 7, 9 și 11 și 12 decembrie, dar în 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), precum și în 19 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul).
De ce vorbim despre un post al bucuriei
În tradiția populară, Postul Crăciunului este numit și postul de fericire, pentru că prin el se anunță Nașterea Mîntuitorului. Este perioada unui ascetism vesel. Prefațînd momentul de maximă bucurie al Nașterii Domnului, zilele de post din noiembrie-decembrie sînt în contrast absolut cu cenușiul de afară, cu frigul sau cu zilele prea scurte. Lectura unei duhovnicii vesele făcută acestei perioade se traduce, printre altele, în permisiunea de a mînca pește în duminici și într-o serie de alte mici pogorăminte. Avem de-a face așadar cu un mod de pregătire seren tocmai pentru că întruparea în istorie a lui Iisus Hristos este un eveniment care așază între paranteze toate regulile, regulamentele, legile și rigorile. Exuberanța acestei minuni pune practic pe plan secund tot restul. Asemenea celuilalt praznic împărătesc, Învierea, Nașterea merită totul. De dragul Nașterii și al Învierii Domnului încercăm să fim mai buni, să iertăm pe cei pe care îi dușmănim și să cerem la rîndul nostru iertare. Slujbele bisericești care se țin în această perioadă au o puternică încărcătură profetică, anunță practic împlinirea a ceea ce șiruri lungi de profeți și
drepți au anunțat și au sperat să se întîmple chiar în timpul vieții lor.
Iertarea păcatelor
Este bine, spun sfinții părinți, ca măcar în fiecare post mare să ne spovedim și să ne împărtășim. Fiecare creștin trebuie să aibă un duhovnic, un preot înzestrat cu harul duhovniciei, care poate să lege și să ne dezlege de păcate. Mărturisirea este taina care dăruiește iertarea păcatelor celui care de bunăvoie și le descoperă în fața duhovnicului cu sinceritate. Spovedania ne ajută sufletul să se ușureze de povara pe care a avut-o pînă atunci. Dar spovedania trebuie să fie sinceră, clară, curată, completă, pentru ca păcatele noastre să fie iertate. Doar astfel putem spera la vindecare sufletească și la iertare. Atunci cînd descoperă credința în Iisus Hristos, omul primește puterea nădejdii și, practic, poate învinge orice boală. Se spune că prin post și rugăciune se pot trata atît suferințele fizice cît și cele morale și se elimină și cauzele care le-au generat. Un studiu făcut într-o clinică americană arată că cei care credeau în puterea divină s-au vindecat mai repede decît cei care aveau o atitudine indiferentă față de Dumnezeu.
Ce mîncăm?
Înfometarea nu este post. A posti presupune să ai tot felul de bucate în casă, dar să renunți la ele, parțial sau total, pentru o perioadă de timp, pentru a te regăsi spiritual. Sînt recomandate lichidele în timpul postirii, mai ales sucuri naturale și ceaiuri. Trebuie să avem grijă cum combinăm alimentele de post, astfel încît să fie asigurați toți nutrienții de bază. Excesul de alimente bogate în carbohidrați poate afecta fierea, splina, stomacul, musculatura sau cavitatea bucală (stomatite, afte). Prea multe alimente amare pot tulbura aparatul respirator, intestinul gros, pielea și părul, iar exesul de glucide pot provoca boli ale rinichilor, vezicii urinare sau ale sistemului osteo-articular. Alimentele picante în exceș pot afecta ficatul, colecistul, ochii sau tendoanele, în vreme ce excesul de alimente sărate va ataca sistemul cardio-vascular și intestinul subțire. Postul începe pe 15 noiembrie și sfîrșește pe în Ajun, pe 24 decembrie seara. În ultima zi, înaintea Crăciunului, mulți creștini ajunează. Adică, țin post negru, fără a mînca nimic toată ziua, iar seara, numai legume fierte, fără grăsime.
Binele face puțin zgomot și zgomotul puțin bine
Postul include și o anumită atitudine lăuntrică. O vorbă de duh spune că binele face puțin zgomot și zgomotul puțin bine. De aceea, în post este bine să vorbim mai puțin, să ne abținem de la certuri, intrigi, bîrfe, minciuni și chiar rugăciunile să le spunem în gînd și în tăcere. Abținerea de la mîncare este postul trupului, iar tăcerea este postul minții, al sufletului. Călugării din mănăstiri spun că dintre toate canoanele postului, cele mai spectaculoase și rapide efecte le are asupra sufletului tăcerea. În tăcere observăm cum mintea tinde să se liniștească. Concentrarea în fața unei icoane are un efect terapeutic extraordinar.
Să nu adormi în mînie și ură
Nu vă lăudați că țineți post! - este un îndemn al ieromonahului Laurențiu Andreescu. Esența acestei perioade este de fapt spiritul. Acum trebuie să te retragi în tine și seara, înainte de culcare, să încerci să nu adormi în mînie și ură, ne sfătuiește călugărul. Rugăciunea trebuie să însoțească postul alimentar, pentru liniștea casei, a familiei, pentru morți și pentru dușmani. Degeaba ții post dacă nu ai liniște în casă și nu trăiești în liniște cu cei din jur ne amintește părintele.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!