Salariul mediu crește în lei, dar bate pasul pe loc în euro
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: MEx,
09.11.2016
Cîștigul salarial mediu net anunțat luni de INS pentru luna septembrie 2016 a fost de 2.094 lei, cu 18 lei sau aproape un procent mai mare decît în luna precedentă. Exprimat, însă, în moneda unică europeană, cîștigul salarial mediu net a fost, pentru a treia lună consecutiv, de 466 euro (sau 940 euro la prețurile medii din UE), potrivit cursdeguvernare.ro. Puterea de cumpărare s-a situat la +14,9% față de cea înregistrată cu un an în urmă, valoare ce a marcat consolidarea tendinței de creștere a acestui indicator. Iar asta înainte de perioada electorală și de transpunerea în fapte a promisiunilor de majorarea substanțială a veniturilor pentru largi categorii de populație, legate de bugetul de stat.
Indexările populiste de venituri patinează
Pe fondul menținerii în teritoriul negativ a creșterilor de prețuri în raport cu anul precedent (ceea ce nu se va mai repeta în 2017), românii au ajuns cu veniturile reale din muncă la 159,9% în raport cu referința constituită de luna octombrie 1990 (ultima de dinaintea liberalizării prețurilor), cu patru zecimi de procent mai mult față de luna precedentă, mai arată sursa citată. Evoluția de la începutul lui 2016 arată o creștere a veniturilor din salarii de aproape opt procente pe parcursul a opt luni. Mai exact +7,7% în lei și 7,4% în euro. De la mijlocul acestui an, pe neobservate, cîștigul în lei a început să-l depășească pe cel în euro, iar creșterile de venituri în lei nu au mai dus la majorarea veniturilor în euro. În traducere, au apărut primele semnale că indexările populiste de venituri în termeni nominali patinează, iar cursul de schimb va trebui să acomodeze umflarea veniturilor peste posibilitățile reale ale economiei. Asta în condițiile în care soluția mult mai bună a transmiterii unei părți din cîștigul de productivitate către creșterea puterii de cumpărare pare a fi fost abandonată.
Competiție între salarii și prețuri
Motivele sînt clare. Primul este că nu mai avem cîștig de productivitate pe primele opt luni din acest an, conform datelor oferite de statistica oficială. Al doilea, nu se poate face niciun transfer dacă majorările salariale intră într-o spirală inflaționistă, adică se ajunge la o competiție de tipul care crește mai repede între salarii și prețuri. Practic, puterea de cumpărare a crescut de trei ori mai mult decît economia (cam 15% față de 5%) și, tocmai de aceea ar fi trebuit, în mod logic, să nu se poată face alte majorări în viitorul imediat fără consecințe pe inflație, deficit bugetar și de cont curent și pe cursul de schimb. Este greu de înțeles de unde se vor putea da peste patru ani pensii mai mari cu 61% și salarii mai mari cu 44% dintr-un PIB mai mare cu 34%, admițînd că cele 34 de procente se vor și concretiza în realitate. Respectiv, care este ingineria financiară prin care creșterea pensiilor ar putea fi cu 80% mai mare decît creșterea PIB, iar creșterea salariilor (din care se dau pensiile) cu 30% peste avansul economiei, mai arată cursdeguvernare.ro.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!