* Înaintea Învierii, credincioșii ortodocși prăznuiesc cele șapte zile în care Mîntuitorul a pătimit pentru omenire
În ultimele șapte zile ale Postului Mare, în cea mai glorioasă săptămînă a umanității, cum o numea Petre Tuțea, ne pregătim pentru Înviere. În acest răstimp sînt comemorate patimile Mîntuitorului, cînd a fost trădat, chinuit, umilit și, în cele din urmă, răstignit. În Săptămîna Patimilor, credincioșii sînt mai buni și mai smeriți în fața lui Dumnezeu.
Prima denie începe de Florii
Bucuria Paștelui este precedată de Săptămîna Mare, timp în care, prin post, reculegere și rugăciune, credincioșii parcurg cele șapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul. În biserici au loc slujbele numite Denii, în care se pomenesc patimile Mîntuitorului, de la sosirea la Ierusalim și pînă la moartea Sa pe cruce. Drumul Patimilor începe cu Intrarea Domnului în Ierusalim. Prima denie pascală se ține în seara zilei de Florii, cînd poporul evreu L-a întîmpinat pe Iisus cu ramuri de finic și cu osanale.
Luni, Iisus a uscat măslinul
În ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, sau Iosif cel Preafrumos, cel pe care propriii frați l-au bătut și, crezîndu-l mort, l-au părăsit pe cîmp. El a ajuns din sclav prinț al Egiptului. Iertîndu-i pe cei ce i-au greșit, și-a salvat de foamete familia și poporul. Povestea lui Iosif prefigurează apariția lui Iisus care, deși vîndut pentru 30 de arginți și răstignit, a iertat și a mîntuit omenirea. În aceeași slujbă este prezentată și pilda smochinului neroditor pe care Iisus L-a uscat într-o clipă. Smochinul semnifică pomul păcatului și secătuirea Legii vechi.
Marți, Mîntuitorul și-a prevestit Învierea
Ziua de marți este dedicată Predicii de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, evenimentele viitoare și propria Sa înviere. Se rememorează parabola celor 10 fecioare, 5 nesăbuite și 5 înțelepte. Înțeleptele îl așteptau cu răbdare pe Mîntuitor, aprinzînd candelele în fiecare noapte. Nesăbuitele se culcau crezînd că vor avea destul timp să se pregătească în ultimul minut. Mirele a venit pe neașteptate, fiind primit cum se cuvine de fecioarele înțelepte, pe care le-a răsplătit. Fecioarele nesăbuite au fost alungate, pentru că au irosit șansa de a-L întîlni.
Miercuri, Iisus a fost vîndut
În Miercurea Mare, Biserica a rînduit ca fiecare credincios să ia aminte la două exemple. Unul se referă la păcătoasa desfrînată, înstrăinată de Dumnezeu, dar care, cu mare căință și cu lacrimi, a uns trupul lui Hristos, devenind mironosiță. A doua pildă este despre Iuda, ucenicul care L-a vîndut pe Domnul, pentru 30 de arginți, fariseilor și cărturarilor. În această zi, creștinii obișnuiesc să țină post negru.
Joi, a fost Cina cea de Taină
Patru lucruri sînt prăznuite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-L ucidă. Este cea mai importantă denie, credincioșii se roagă și priveghează, ascultînd cele 12 Evanghelii. Se ține post cu mîncare uscată. Nu se mai trag clopotele la biserică, ci doar se bate toaca. Cei care s-au spovedit se împărtășesc. De dimineață, se pregătește împărtășania pentru un an, pentru bolnavi. Gospodinele vopsesc ouăle în roșu.
Vinerea răstignirii
Vinerea Neagră este ziua cînd Iisus a fost adus la judecată, batjocorit, schingiuit și răstignit pe muntele Golgota. Seara, rememorînd momentul așezării Mîntuitorului în mormînt, în biserici se oficiază denia Prohodului. Cortegiul de credincioși, în frunte cu preoții, dă ocol bisericii de trei ori. Toată ziua se ține post negru. Nu se mai slujește Sfînta Liturghie. Credincioșii trec pe sub Sfîntul Aer (Epitaf), o pînză pe care se află imprimată icoana înmormîntării Domnului.
Lumină din Lumină
Sîmbăta Paștelui este ziua în care trupul Mîntuitorului s-a odihnit în mormînt. Seara, în biserici se aprind luminile, anunțînd că se apropie Învierea. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paști. Sînt sfințite pasca, ouăle roșii și celelalte bucate, pentru că postul a luat sfîrșit. Credincioșii iau Lumină din Lumină, spun Hristos a înviat! și răspund Adevărat a înviat!, formule cu care se salută, timp de 40 de zile, pînă la Înălțare. Se împart Sfintele Paști (pîine stropită cu vin), care se mănîncă dimineața, pe stomacul gol.
Simboluri ale Patimilor Domnului
Există mai multe obiecte care amintesc de suferințele Domnului:
- punga cu 30 de arginți, simbolul trădării lui Iuda Iscarioteanul;
- cocoșul, simbolul negării de trei ori a lui Iisus de către Petru;
- treptele din fortăreața Antonina, pe care le-a urcat Iisus, spre a fi judecat de Pilat din Pont;
- stîlpul biciuirii lui Iisus, în curtea fortăreței Antonina;
- biciul roman, flagrum, pus în mîna lui Iisus, ca sceptru după biciuire;
- coroana de spini așezată batjocoritor de soldați pe capul lui Iisus;
- haina de purpură roșie așezată lui Iisus pe umeri, ca unui rege de carnaval la serbările hibernale romane Saturnalii;
- crucea purtată de Iisus pe Via Dolorosa;
- năframa Veronicăi, pe care s-a întipărit chipul Domnului, cînd i-a șters sudoarea de pe față, pe Drumul Crucii;
- tăblița de ghips cu gravura INRI (Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor);
- piroanele cu care a fost fixat pe cruce;
- zarul cu care soldații romani au tras la sorți pe Golgota cămașa lui Iisus;
- buretele înmuiat în oțet;
- lancea cu care a fost Iisus înțepat în coaste de către soldatul Longinus;
- giulgiul în care a fost înfășurat Mîntuitorul și așezat în mormînt.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
