Şah la administraţia judeţului

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Cornelius POPA, 30.06.2005

* Ministerul Justiţiei a cerut în instanţă evacuarea Consiliului Judeţean şi a Prefecturii din clădirea care la începutul secolului trecut a fost Palatul de Justiţie

Consiliul Judeţean Braşov a fost citat în instanţă pentru a fi evacuat din actualul sediu de pe Eroilor nr. 5. Prefectura Braşov are aceeaşi soartă. Cel care cheamă în judecată cele două instituţii este chiar Ministerul Justiţiei. Chestiunea se va tranşa la toamnă. Pînă atunci, părţile se pregătesc de procese. Sau caută soluţii. Dacă Ministerul Justiţiei va cîştiga în instanţă fostul Palat al Justiţiei, Consiliul Judeţean şi Prefectura trebuie să-şi facă bagajele şi să-şi găseacă alt acoperiş.
Ce vrea Monica Macovei
Ministrul justiţiei, Monica Macovei, cheamă în judecată şi Consiliul Judeţean Braşov, dar şi Prefectura Braşov, pentru a cere evacuarea celor două instituţii. „Imobilul se află înscris în CF 11563, fiind descris ca «Palatul Tribunalului, închisoare şi atelier» (...). În 1900, în temeiul unui contract de închiriere între comunitatea oraşului Braşov şi erasiul justiţiei regale ungare, a operat dreptul de proprietate asupra terenului către instituţiile de justiţie ale vremii. Construcţia edificată a primit de la bun început destinaţia specială de sediu de instanţă de judecată şi închisoare, iar nu de palat administrativ. Dreptul de proprietate tabulară aparţine actualmente Statului Român. Construcţia din litigiu a fost folosită efectiv ca sediu de tribunal pînă în 1960-1962, cînd, în mod abuziv, fostele autorităţi comuniste i-au schimbat destinaţia, preluînd întregul imobil fără nici un fel de titlu“, este argumentul Ministerului Justiţiei.
Ce nu ştie ministrul
Logica cererii formulate de reprezentantul Ministerului Justiţiei ar fi impecabilă dacă nu ar şchiopăta. În contractul dintre Braşov şi Tezaurul Justiţiei Regale Maghiare de la 1896 (clasa VI, nr. 54, pentru cine e dornic a cerceta arhivele) se zice: „Publicul braşovean predă în proprietate terenul care în prezent este alee a oraşului şi în parte este teren pentru instrucţie militară, Tezaurului Justiţiei Maghiare cu scopul de a clădi în Braşov un palat pentru Justiţie.“ Dar „Tezaurul Justiţiei Regale Maghiare“ nu este o persoană de drept privat, ci reprezentant al statului. Imobilul aparţine statului, nu unei persoane fizice ori juridice care să îl poată acum revendica. După 1918, proprietar devine Ministerul Justiţiei din România. Adică statul. Aşa era şi în 1918, şi în 1960, aşa e şi în 2005. În plus, există acte normative care stipulează că aici, pe Eroilor nr. 5, sînt sediile Consiliului Judeţean şi ale Instituţiei Prefectului Braşov. Inclusiv un HG din 1994, inclusiv anexele la Legea 215 a administraţiei publice care „inventariază“ sediile de prefecturi şi consilii judeţene.
Cine e proprietar?
Conform Cărţii Funciare, proprietar este Statul Român. Justiţia s-a mai judecat o dată cu administraţia judeţului şi există o sentinţă definitivă care conferă instanţei braşovene dreptul de proprietate. Dar care nu a fost intabulată. „Am primit citaţia, studiem materialele de la dosar, pînă la termenul din 12 septembrie ne vom formula şi apărarea. Este prematur a discuta acum“ - declară Ilie Paraschiva, secretar general în cadrul Instituţiei Prefectului Braşov. În plus, termenul din septembrie fixat de Judecătoria Braşov va fi clar împins spre iarnă. Nu pentru că pîrîtele vor cere termen pentru apărare, ci pentru că una dintre părţile chemate în judecată nu există. Respectiv Prefectura Braşov. Denumirea corectă este Instituţia Prefectului Braşov. Care însă nu a fost citată în cauză...
Urmează negocierile
Surse neoficiale din cadrul justiţiei susţin că există soluţii care să detensioneze situaţia. În una dintre variante, în cazul în care Consiliul Judeţean Braşov ar elibera complet birourile pe care le mai deţine la etajul al doilea al imobilului, s-ar putea renunţa la proces, cu atît mai mult cu cît în momentul de faţă, magistraţii Curţii de Apel stau cîte patru-cinci într-un birou, ceea ce impietează din greu asupra activităţii acestora. Într-o altă variantă acceptabilă, Curtea de Apel s-ar muta pe Eroilor, în actuala cazarmă ocupată de garnizoana Braşov, caz în care administraţia judeţeană şi-ar continua nestingherită activitatea. În fine, ar mai fi şi ipoteza ca Ministerul Internelor şi Administraţiei să cumpere de la Justiţie imobilul, iar aceasta să îşi construiască un nou sediu cu banii primiţi.
Un proces nou
• „S-a cerut evacuarea pentru că această clădire este a statului român şi a Ministerului Justiţiei. A mai fost un proces, care s-a încheiat şi decizia trebuia să fie pusă în executare. Tocmai de aceea Curtea de Apel s-a mutat acolo. Dar pentru că Ministerul Justiţiei, ca personalitate juridică, şi-a retras mandatul dat Curţii de Apel, nu s-a mai putut pune în executare hotărîrea pentru întreaga clădire. Au trecut trei ani, în care nu s-a mai făcut nimic, şi acum se va începe un alt proces“, spune avocatul Gheorghe Ţeicu, reprezentant ales de Ministerul Justiţiei. Avocatul nu a exclus posibilitatea negocierii. „Se poate, dacă se oferă nişte locaţii potrivite în schimb. Nu s-a contestat niciodată faptul că spaţiul este al Ministerului Justiţiei, ci doar s-au plîns autorităţile că nu au unde să se mute“

„Este o acţiune aflată pe rolul Judecătoriei Braşov, promovată de Ministerul Justiţiei, al cărei mandatar este Curtea de Apel Braşov, pentru evacuarea Consiliului Judeţean, a Prefecturii, a Direcţiei de Statistică, a Direcţiei de Muncă şi Solidaritate Socială şi a Casei Judeţene de Pensii, dat fiind titlul de proprietate pe care Ministerul Justiţiei îl are asupra acestui imobil şi justificată în primul rînd de nevoia pe care Curtea de Apel o are în privinţa spaţiului. Vedeţi condiţiile în care lucrează magistraţii, personalul auxiliar, serviciile aferente instanţei. Prin hotărîri de guvern sau alte acte administrative s-au atribuit în folosinţă, dar pe o durată determinată, anumite imobile, în cazul de faţă Palatul de Justiţie, însă titlul de proprietate al titularului nu poate fi contestat prin aceste hotărîri cu caracter administrativ. Nu se urmăreşte o soluţie prin forţă, de a se ajunge la venirea executorului. Sînt instituţii ale statului, care trebuie să-şi desfăşoare în mod normal activitatea. Dar probabil că se aşteaptă şi din partea acestora înţelegere, pentru că actul de justiţie în Braşov trebuie să fie respectat la nivelul a ceea ce se pretinde că este şi aşa cum este recunoscut în Constituţie. Sînt o serie de instituţii care ar putea funcţiona în Palatul de Justiţie. S-au creat tribunalele specializate, sînt servicii conexe activităţii de justiţie, avem ce destinaţii să dăm spaţiului.“
Judecătorul Daniel Marius Cozma,
purtătorul de cuvînt al Curţii de Apel Braşov

„Administraţia publică nu poate fi evacuată peste noapte. Va fi un proces pe rol, vor fi probabil şi o serie de discuţii. Consiliul Judeţean a cîştigat în instanţă imobilul în care funcţionează actualmente Rectoratul Universităţii Transilvania, dar nu putem intra în clădire - acest lucru ar rezolva actuala criză - cu toate că avem nuda proprietate, întrucît spaţiile cu destinaţie de învăţămînt fuseseră excluse de la evacuare. Cu toate că nu înţeleg legătura dintre activitatea didactică şi cea de alimentaţie publică, aici funcţionînd două restaurante, sau de club studenţesc, sau de activitate contabilă ori administrativă. Universitatea şi-a construit actuala Aulă tocmai pentru sediul administrativ.“
Mariana Tihărău, secretar general al judeţului Braşov

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: