Traditie si istorie

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: ME, 22.06.2005

Agenda Municipiului Săcele

Istoria municipiului Săcele este strîns legată de cea a Ţării Bîrsei, vatră de geneză şi continuitate a poporului român. Săpăturile arheologice efectuate în perimetrul actual al municipiului au dus la descoperirea unor aşezări dacice. După jumătatea secolului al XI-lea, cînd formaţiunile statale intră în stăpînirea regatului maghiar, satele săcelene sînt menţionate în izvoarele vremii cu termenul de „septem villae valacheles“.
Prima menţiune documentară este actul emis la 16 mai 1366 de Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, prin care dăruieşte unui curtean al său, comitele Stanislav, cu drept de moştenire, posesiunile din Ţara Bîrsei, Satulung, Cernatu, Turcheş, Baciu, care se află între Timiş şi Tărlung.
Denumirea de Săcele apare pentru prima dată în scrisori ale lui Vlad Călugăru, domnul Ţării Româneşti (1482 - 1495) către magistratul oraşului Braşov. Cei mai vechi locuitori ai acestui ţinut au fost mocanii săceleni a căror ocupaţie de bază - oieritul, este atestată documentar în numeroase acte oficiale. Mocanii aveau o situaţie materială înfloritoare (săcelenii deţineau mii de oi, cele şapte sate săcelene fiind printre cele mai bogate localităţi) şi o viaţă culturală activă; ei au fost creatori de doine şi balade, inclusiv de variante ale Mioriţei şi întemeietori de biserici. Ţinutul celor şapte sate a dat ţării zece academicieni. Mocanii săceleni, prin procesul de transhumanţă au constituit un admirabil element de unitate şi coeziune naţională, contribuind la menţinerea raporturilor între provinciile româneşti. De la mocanii săceleni s-au păstrat unele obiceiuri, sărbători (Sîntilia, Balul Plăcintelor) precum şi elemente de port şi arhitecturale (poarta mocănească - vezi foto). Cîndva la cumpăna secolelor XIII-XIV s-a stabilit în zona Săcelelor o populaţie maghiară însemnată. Etnografia maghiarilor numiţi şi ceangăi păstrează o serie de elemente autohtone străvechi dar şi elemente asimilate în urma convieţuirii cu românii şi saşii. În Muzeul Ţării Bîrsei filiala Săcele se află conservate elemente specifice săcelene (stîna de oi, teasc pentru făcutul caşului, interioare din locuinţe cu specific mocănesc şi ceangăiesc).

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!

Articolul anterior

Modificări la taxele pentru căsătorii

Articolul urm�tor

Populaţie, învăţămînt şi cultură