Mănăstirea din Dealul Crucii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Lucia BAKI, 20.06.2005

* Două călugăriţe au reuşit să ridice din mai nimic singura mănăstire de maici din Ţara Făgăraşului * Sute de credincioşi vizitează acum lăcaşul de cult, pentru finalizarea căruia măicuţele mai au încă nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, dar şi de al oamenilor

Singura mănăstire de maici din Ţara Făgăraşului se înalţă pe Dealul Crucii. La Mănăstirea Făget-Boholţ şi-au găsit adăpost patru măicuţe şi o soră care, în condiţii foarte dure, au reuşit să ridice o biserică şi să atragă spre ea mii de credincioşi. Dar truda călugăriţelor nu s-a încheiat. Mai au nevoie de ajutor pentru a încheia lucrările la mănăstirea visată.
Mai veche decît Cetatea Făgăraşului
Din documentele păstrate peste vremuri, se pare că pe Dealul Crucii a existat o mănăstire care era mai veche chiar decît Cetatea Făgăraşului. De-a lungul timpului, lăcaşul monahal şi-a păstrat acelaşi hram, al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Tot din hrisoave măicuţele de la mănăstirea din Dealul Crucii au aflat şi istoria locului pe care se înalţă acum mănăstirea. „Pe acest deal se adunau de sărbătoarea Împăraţilor Constantin şi Elena, 21 mai, oameni de toate confesiunile. În acea zi toţi erau fraţi şi sărbătoreau împreună pe acest loc. Prin 1600, se pare că însuşi Mihai Viteazul, însoţit de un episcop, un anume Macarie, a venit la mănăstirea din lemn de pe deal. Lăcaşul avea 400 de hectare, iar în apropierea lui exista un sat numit Săliştel care avea 40 de fumuri. Se presupune că locuiau acolo cei care au construit mănăstirea“, povesteşte maica Pantelimona de la Mănăstirea Făget-Boholţ.
Călugări arşi în Dealul Crucii
Măicuţa mai povesteşte că, pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, la mănăstirea de lemn de pe Dealul Crucii erau 188 de călugări din care 30 erau preoţi. Prigoanei duse de Maria Tereza şi de generalul Bukov contra celor ce nu voiau să treacă la catolicism i-a căzut victimă, o dată cu alte lăcaşuri monahale de cult ortodox din Ţara Făgăraşului, şi mănăstirea din Dealul Crucii. Au ars atunci între zidurile mănăstirii 30 de preoţi şi aproape 150 de călugări. Au reuşit să scape doar zece dintre ei care s-au refugiat în satul Boholţ.
Loc binecuvîntat
După ’90, multe dintre mănăstirile din Ţara Făgăraşului au fost reconstruite. Dar nici una nu era de maici. „Am fost în multe pelerinaje prin ţară. Îmi doream un lăcaş sfînt în zona noastră în care să fie călugăriţe. La început am ales satul Netotu. Dar n-a fost voia lui Dumnezeu ca acolo să construim o mănăstire. Cu mai multe credincioase ne-am rugat şi am ţinut post 40 de zile. Şi Dumnezeu ne-a ascultat ruga. Pentru că un om din Boholţ, Vasile Bîlbă, a venit la noi şi ne-a zis că va da o şură pentru mănăstire. Era într-o sîmbătă din luna mai cînd ne-am dus pe Dealul Crucii. Era senin, soare şi dintr-o dată a apărut un nor. Şi a trăznit de trei ori aşa de tare în acest loc încît ne-am pus toţi la pămînt. Ne-am zis că locul acesta este binecuvîntat de Dumnezeu. Chiar în lunea următoare am depus o cerere la Mitropolie, la episcopul Serafim Făgărăşanul. Am găsit un CF vechi în care apărea pe Dealul Crucii mănăstirea Făget-Boholţ cu 2,5 hectare, trei icoane, un clopot şi o cruce de stejar. Apoi oamenii din Boholţ au donat pămînt pentru mănăstire. La început şapte hectare, după care am mai primit 22 hectare şi încă 16 ha de la oamenii din Şoarş“, mai spune maica Pantelimona.
„O mănăstire se face pentru oameni şi cu oameni“
La 21 iulie 1993, înălţarea mănăstirii a fost aprobată de Mitropolie. Măicuţa Pantelimona, ajutată doar de măicuţa Teodora, a muncit din greu în următoarele luni pentru a pregăti terenul pe care urma să fie ridicată mănăstirea. „Cu nădejdea în Dumnezeu faci lucruri mari. Noi nu vedem, dar Dumnezeu ne ajută pe toţi. La fiecare minut o simţim pe Maica Domnului cum ne ajută. La mănăstire sînt trei Taine pe care trebuie să le respecţi pentru a realiza ceva. Rugăciunea, ascultarea şi munca. Dacă nu le ai, nu poţi să rămîi la mănăstire“, spune măicuţa Pantelimona. Călugăriţele au defrişat 1,5 hectare de teren, iar pe platoul obţinut au ridicat mai întîi un foişor din lemn şi şapte cruci. După care a fost înălţată biserica din lemn în care astăzi se oficiază slujbele religioase. Apoi a început şi construcţia mănăstirii. Măicuţele au avu de înfruntat multe neajunsuri. Nu aveau apă, curent electric sau gaz metan. Nici fonduri. Doar credinţă şi curaj. „O mănăstire se face pentru oameni şi cu oameni. Cu multă rugăciune şi corectitudine faţă de oameni izbîndeşti orice în viaţă“, spune măicuţa.
„Va fi o mănăstire cetate“
„Dacă aveam banii pe care-i primesc alte biserici, mănăstirea noastră era gata de mult“, spun toate călugăriţele din Dealul Crucii. În ciuda condiţiilor vitrege, construcţia Mănăstirii Făget-Boholţ înaintează cu fiecare zi. Au fost construite o parte din chilii şi mănăstirea pînă aproape de turle. „Va fi o mănăstire cetate, înconjurată de chilii. Avem cărămidă ca s-o terminăm. Ne dorim ca pînă la toamnă să fie gata“, explică maica Pantelimona. Ajutor au deocamdată de la armată. Care le aduce cu cisternele apa pentru consumul zilnic, dar şi pentru construcţie. Măicuţele au cumpărat nişte bazine în care păstrează apa. Problema ar putea fi însă rezolvată mai uşor. „Cu patru bascule de piatră se poate face canalul colector din care, cu pompele, se poate duce apa la mănăstire. Nu este o investiţie foarte mare, iar specialiştii o pot rezolva uşor. Trebuie însă bunăvoinţă“, spune măicuţa. Pentru gaz, călugăriţele au apelat la Transgaz şi Distrigaz: „Ne trebuie o staţie de reglare de la Transgaz, după care avem promisiunea că reţeaua va fi realizată“.
Gata pînă la toamnă
Mănăstirea este ridicată în regim propriu de măicuţe. O echipă de muncitori coordonată de un maistru în construcţii urmăreşte proiectul. Mănăstirea are însă nevoie de nisip pentru zidărie, pietriş pentru betoane şi cam 400 de saci de ciment ca să poată ajunge cu zidăria la acoperiş. „Vom apela la ocoalele silvice din zonă pentru lemnul necesar acoperişului. Cele trei turle le vom acoperi cu tablă, iar restul cu ţiglă. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al oamenilor de bine vom termina pînă la toamnă construcţia şi o vom acoperi. Altarul bisericii va fi zidit şi apoi pictat. Ne bazăm acum pe ajutorul primarilor din Făgăraş, Beclean şi Mîndra, aşa cum ne-au ajutat şi alţi primari sau firme din zonă. Noi nu vrem bani, sînt foarte bine venite materialele de construcţii“, spune măicuţa Pantelimona.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: