* La 50 de zile dupã Paºti, creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc minunea Pogorîrii Duhului Sfînt peste Apostolii Domnului
La 50 de zile dupã Paºti, creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc minunea Pogorîrii Duhului Sfînt peste Apostolii Domnului, cãrora le-a dat putere divinã, spre convertirea tuturor oamenilor. Praznicul Rusaliilor sau Cincizecimea este de o covîrºitoare însemnãtate, deoarece în ziua Pogorîrii Sfîntului Duh, Petru - cel mai în vîrstã dintre apostoli - a þinut o înflãcãratã cuvîntare, în urma cãreia s-au convertit la credinþa creºtinã 3.000 de suflete ce au alcãtuit prima bisericã creºtinã la Ierusalim, numitã ºi „Maica Tuturor Bisericilor“. De aceea, Duminica Rusaliilor este socotitã ziua naºterii Bisericii Creºtine. Sãrbãtoarea popularã care se celebreazã în aceeaºi zi cu Cincizecimea este dedicatã îndeosebi spiritelor morþilor, dar este ºi prilej al unor tradiþii ce se pierd în negura timpurilor. Creºtinii prãznuiesc Rusaliile timp de trei zile (în Moldova sau Transilvania), ºapte zile (Muntenia ºi Oltenia) sau opt zile (în Banat). în mitologia româneascã, Rusaliile - cuvînt provenit din latinescul „rosalia“ (sãrbãtoarea trandafirilor) - sînt considerate femei fabuloase din categoria ielelor, fiicele lui Rusalim-Împãrat. În „Descriptio Moldaviae“, Dimitrie Cantemir numea ielele „nimfe ale aerului, îndrãgostite cel mai des de tinerii mai frumoºi“. Nu se cunoaºte originea acestui mit, „iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin „ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sãrbãtoarea creºtinã postpascalã a Cincizecimii, devenitã Duminica Rusaliilor. Tradiþia spune cã cei care pãcãtuiesc ºi nu respecta zilele de Rusalii sînt pedepsiþi de iele, care le iau minþile sau îi pocesc, leacul pentru bolile lãsate de Rusalii fiind pelinul uscat pus sub pernã. Nu este indicat sã dormi în noaptea de Rusalii afarã, sã mergi la fîntînã sau la rãspîntii. În aceastã zi se duc la bisericã crengi de tei ºi frunze de nuc. Dupã ce sînt sfinþite, acestea se pun la streºinile caselor sau la icoane. Se spune cã frunzele ºi florile de tei sfinþite în ziua de Rusalii vindecã surzenia. De Rusalii nu se fac nunþi.
Azi sînt Moºii-de-Varã
• Înainte de Duminica Rusaliilor sînt Moºii-de-Varã, sãrbãtoare popularã cu datã mobilã, dedicatã pomenirii morþilor. La Moºii de Varã se crede cã sufletele morþilor, dupã ce au pãrãsit mormintele în joia din Sãptãmîna Patimilor ºi se plimbã nestingherite printre cei vii, se întorc supãrate la locaºurile lor subpãmîntene. Pentru a fi îmbunate li se dau de pomanã vase de lut (cumpãrate de la Tîrgurile Moºilor), pline cu primele cireºe - sau alte fructe, dupã posibilitãþi, apã, vin, lapte, mîncare gãtitã, pîine, flori, alãturi de o canã cu vin ºi lumînãri aprinse. Aceste pomeni, fãcute dupã un anumit ritual, se numesc Moºi. Astãzi, în toate lãcaºele de cult se oficiazã slujbe de pomenire a morþilor.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
