La Înălţare se cinstesc eroii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: (H.O.), 09.06.2005

* Tot astăzi, de Înălţare, este şi Ispasul şi Paştele Cailor

Creştinii ortodocşi prăznuiesc astăzi, la 40 de zile după Învierea Domnului, un alt important moment creştinesc - Înălţarea la cer a Mîntuitorului, ultimul act al existenţei Sale pămînteşti. De Sărbătoarea Înălţării Mîntuitorului oamenii se salută cu „Hristos s-a înălţat!“. Tot în această zi a Înălţării, sînt cinstiţi creştineşte şi eroii căzuţi de-a lungul vremii pentru dăinuirea bisericii şi a neamului, căci jertfa lor este următoare jertfei de Sine a lui Hristos.
Sărbătoriţi cu o zi mai devreme
Ieri, la Braşov, cu o zi mai devreme, eroii căzuţi la datorie pe fronturile din cele două războaie mondiale au fost omagiaţi de către Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor. Foştii combatanţi, văduvele eroilor căzuţi sau urmaşii acestora s-au adunat în faţa monumentului din Cimitirul Municipal unde a avut loc un ceremonial militar-religios susţinut de preotul militar Bogdan Oancea de la Brigada 2 Vînători de Munte Sarmizegetusa. „Intenţia noastră a fost să organizăm o mică manifestare şi de aceea nu am invitat personalităţile din conducerea judeţului şi oraşului. Am vrut să ne plîngem eroii în linişte, mai ales că lunar dispar dintre noi peste 100 de persoane. În 1990 eram în Braşov peste 14.000 de veterani, din care azi au mai rămas puţin peste 8.100“, a spus preşedintele filialei Braşov a ANVR, generalul de brigadă (R) Oituz Dumitrescu.
De Ispas se fac pomeni
Ziua Înălţării se mai numeşte şi Ispasul, fiind una dintre cele mai vechi sărbători creştine. Este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume care, în tradiţia populară românească, ar fi asistat la Înălţarea Domnului. Ispasul, ca personaj, este văzut de popor ca un om vesel şi, de aceea, credincioşii caută şi ei să fie veseli în această zi. De Ispas, românii fac pomeni pentru morţi, împărţind mai ales pîine caldă, brînză, ceapă verde şi rachiu. Casele şi mormintele sînt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. În unele locuri, de Ispas se taie mieii şi se înseamnă vitele cu vopsea pe blană şi cu crestături pe urechi.
Paştele Cailor
• Tot astăzi este şi Paştele Cailor sau Joia iepelor. Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blînzi şi liniştiţi, dar caii şi-au cam dat în petic. Atunci, Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu fie sătui decît în ziua de Ispas sau Înălţare, adică în joia din săptămîna a şasea de după Paşti, căreia i s-a spus şi „Paştele Cailor“. Cu timpul, expresia „la Paştele Cailor“ a ajuns să însemne nu „mai tîrziu“ sau „altă dată“, ci „nicicînd“, echivalentă cu la „Sfîntu’ Aşteaptă“.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: