Averile aleşilor din Primărie

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona POPICA, 02.06.2005

* Cei mai bogaţi consilieri dintre cei care şi-au declarat deja agoniseala par a fi profesorul Sergiu Chiriacescu (PSD) şi avocatul Sorin Grigorescu (PD)
* Cel mai sărac consilier este liberalul Radu Jica, un economist care nu are nimic de declarat

Angajaţii Primăriei au afişat ieri pe site-ul instituţiei declaraţiile de avere ale aleşilor locali, refăcute după ultimele reguli impuse de lege. De pe site-ul Primăriei, lipsesc însă declaraţiile consilierilor Paul Gonţea, Gheorghe Atomei, Minerva Gurgu, Laura Ştefănescu, Carmen Ferghete Ţop, Mircea Raţă şi Marius Oprea. Ei ar mai avea timp însă să-şi afişeze agoniseala, pentru că termenul limită pentru publicarea declaraţiilor de avere ale aleşilor locali este 8 iunie. Dintre consilierii care şi-au depus pînă ieri declaraţiile de avere, cel mai înstărit pare să fie consilierul PSD Sergiu Chiriacescu, singurul care are şi casă de vacanţă. Cei mai puţin avuţi sînt mai tinerii Radu Jica (PNL) şi Adrian Oprică (PD). Singurul consilier care a declarat că deţine bijuterii, ceasuri şi tablouri este PSD-istul Vasile Kraila.
Primarul şi viceprimarii stau în apartamente
Echipa care conduce Primăria nu pare să aibă cine ştie ce averi, după cum arată declaraţiile. George Scripcaru, primarul Braşovului, are un apartament de 63,72 mp, cumpărat împreună cu soţia, în 2000. Veniturile realizate anul trecut, din salariile de viceprimar şi apoi de primar, sînt de 182.920.928 lei, la care se adaugă cele 63,6 milioane de lei, salariile pe un an încasate de soţie. Viceprimarul Gabriel Andronache are un apartament de 56 mp, cumpărat în 2004 prin credit ipotecar, şi un autovehicul Ford Fiesta, fabricaţie 1990. În acelaşi timp, are datorii la două bănci, adică un credit ipotecar de 20.000 de euro şi încă un credit pe 5 ani, în valoare de 45 milioane de lei, la care are de plătit rate pînă în 2019. Veniturile din funcţiile de consilier juridic, lector şi viceprimar i-au adus anul trecut 181,8 milioane de lei. Ceva mai înstărit pare să fie viceprimarul Adrian Gabor. El are un apartament de 53,8 metri pătraţi, cumpărat împreună cu soţia, în 1999. Viceprimarul şi-a mai cumpărat un autoturism Daewoo Cielo, fabricat în 1997. Mai deţine depozite bancare de 3.100 de euro şi alte economii de 20.000 de euro. Veniturile sale de anul trecut provin din salariul de la Tractorul SA, unde Gabor a fost şef al serviciului aprovizionare, şi de la Primărie, în valoare de 205 milioane de lei.
Medici bine aşezaţi
Dintre consilierii locali liberali, medicii par să fie cei mai bine aşezaţi. Paul Becheanu deţine un teren intravilan, cumpărat în 2001, cu o suprafaţă de 6.000 mp, şi o casă de 400 mp în construcţie, chiar în curs de finisare. Mai are un Land Rover Freelander, fabricat în 2002. Medicul Sorin Gulea a declarat un apartament în Braşov, de 76 metri pătraţi, cumpărat încă din 1991, împreună cu soţia sa. El mai deţine un cabinet medical, dotat cu echipament cu o valoare estimativă de aproximativ 10.000 de euro, şi este în curs de a achiziţiona un autoturism SEAT, în sistem leasing, în valoare de 10.000 de euro. Medicul Marius Nica deţine două terenuri intravilane, de 470, respectiv 1.000 metri pătraţi, achiziţionate în 2003 şi 2004. Consilierul mai are jumătate din casa de 210 metri pătraţi din Braşov, cumpărată tot în 2004. În bănci, are depozite de 9.000 de euro şi 10.500 de dolari, şi a investit 20 de milioane într-un pachet de 5% din acţiunile de la SC Ortomed SRL. În afară de activitatea la Spitalul Judeţean, mai practică în cadrul cabinetului său medical.
Liberale cu siguranţă financiară
Singurul liberal fără nimic de declarat este Radu Jica, care are doar venituri din salariul de economist. Cele două doamne consiliere din partea PNL au şi ele o situaţie bună. Astfel, Maria Ghişe, şi ea medic, deţine două terenuri în intravilan, unul în Braşov, de 352 metri pătraţi, iar altul în Ghimbav, de 1.500 metri pătraţi. De asemenea, împreună cu soţul său, are o casă în Braşov de 40 metri pătraţi, din 2001, cumpărată prin credit ANL. Veniturile îi vin de la Spitalul de Copii, de la Hiperdia, din indemnizaţiile de consilier local şi din asigurări. Carmen Tănăsescu, care a obţinut anul trecut venituri din salariul de director la Biblioteca Judeţeană şi cel de profesor la Colegiul Andrei Şaguna, are un apartament din 1993, de 80 metri pătraţi, şi o Dacia 1310, fabricată în 1989.
Bani buni şi din avocatură
Dintre consilierii locali PD care şi-au depus deja declaraţiile de avere, cel mai înstărit este avocatul Sorin Grigorescu. El are trei terenuri, din care unul în Braşov, de 9.060 metri pătraţi, unul agricol şi unul forestier, de 50 şi, respectiv, 20 de hectare, obţinute prin reconstituirea dreptului de proprietate în localitatea doljeană Bîrca. Grigorescu are două apartamente în Braşov, unul de 118 şi altul de 57 metri pătraţi, cumpărate în 1991 şi 1995. Consilierul mai are un autoturism Volkswagen Passat, din 2000, şi depozite de 1,2 miliarde de lei, bani strînşi între 2001 şi 2005, şi un altul din 2001, de 1645 euro. Veniturile lui Grigorescu provin din activitatea de avocatură, şi s-au ridicat anul trecut, potrivit propriei declaraţii, la 1,3 miliarde de lei.
Schimbări de locuinţă la PD
Democratul Ladislau Hathazi are un teren intravilan în Ghimbav, de 1.300 metri pătraţi, cumpărat în 1995. Anul acesta, după ce a vîndut un apartament, Hathazi şi-a cumpărat o casă de 120 metri pătraţi. Consilierul mai deţine un autoturism Honda, fabricat în 2002. Anul trecut şi-a cumpărat un apartament şi consilierul de la PD Cristian Stănescu, după ce a vîndut o garsonieră. Noul apartament are 76 metri pătraţi. Stănescu mai are bani în conturi curente, 15.000 de euro şi 320 milioane de lei, dar şi o datorie de 29.500 de dolari, credit contractat anul trecut, cu termen de scadenţă în 2019. Un alt consilier al PD, Ioan Stegaru, şi-a declarat o locuinţă de 65 metri pătraţi, fără însă a preciza dacă e la casă sau la bloc. Veniturile de anul anul trecut s-au constituit din indemnizaţiile de la Primărie şi salariile de la Marub SA. Singurul ales PD fără proprietăţi este Adrian Oprică, el obţinînd anul trecut venituri doar din activitatea de intermediar asigurări.
PRM, puţine de declarat
La PRM, cei doi consilieri locali n-au foarte multe de declarat. Costel Petrişor Berlin are două apartamente, unul de 43 mp şi celălalt de 55 metri pătraţi, cumpărate în 1980 şi 2000. Colegul său de partid, Emanuel Preda, susţine că are doar un teren agricol de 2 hectare la Rotbav, cumpărat în 2003. Deşi nu declară că ar avea vreo locuinţă, a contractat totuşi şi plăteşte rate din 2002, la „creditul la apartament“, în valoare de 10.000 de euro, scadent în 2012. Preda n-a declarat nici un venit pe anul trecut, bazîndu-se, conform declaraţiei sale, doar pe banii aduşi în casă de soţie.
Aleşii UDMR au averi medii
Tot fără venituri susţine că a trăit anul trecut şi UDMR-istul Gabor Imre. Acesta deţine în proprietate un teren de 900 metri pătraţi în Braşov, moştenit din 1984, şi o casă de locuit de 250 metri pătraţi. Deşi moştenită în 1984, casa a mai fost îmbunătăţită de consilier pînă în 2002. Celălalt reprezentant al UDMR, Gheorghe Nadudvary, are o locuinţă de 68 metri pătraţi, pe Strada Republicii, cumpărată în 1998. La veniturile realizate anul trecut, acesta a trecut ca surse salariile şi indemnizaţiile obţinute în Parlament, ca deputat pentru scurtă vreme, Consiliul Local şi centrul cultural Reduta, unde a avut activităţi culturale, plus pensia.
Chiriacescu, un profesor cu avere
Consilierii locali PSD par să fie ceva mai avuţi. Doi dintre ei, Gheorghe Atomei şi Minerva Gurgu, încă nu au publicate pe site declaraţiile de avere. Ceilalţi trei însă, Sergiu Chiriacescu, Vasile Kraila şi Ioan Ioniţă o duc bine, dacă este să ne luăm după declaraţiile semnate pe propria răspundere. Astfel, cel mai bogat pare să fie profesorul universitar Sergiu Chiriacescu, fost candidat la funcţia de primar. El are două terenuri de cîte 300 metri pătraţi, în Braşov şi în Codlea, cumpărate în 2000 şi în 2004. Mai are o casă de 204 mp, cumpărată în 1996, un apartament în Cîmpina, moştenit în 2002, şi o casă de vacanţă la Timiş, construită în 2003. Pe lîngă investiţiile imobiliare, fostul rector al Universităţii Transilvania, mai are două depozite, ambele deschise în 2000, an care pare să fi fost foarte rodnic. Într-un cont, Chiriacescu a depus o jumătate de miliard de lei, iar în altul 38.000 de dolari. Veniturile sale de anul trecut s-au ridicat la 892 milioane de lei, bani care provin, după propriile declaraţii, de la Universitatea Transilvania, de la Academia Română, unde este membru corespondent, şi de la Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. La veniturile familiei a contribuit şi soţia sa, care este medic la Spitalul Judeţean şi are şi un cabinet medical.
Kraila, singurul iubitor de artă
Singurul iubitor de artă şi colecţionar de bijuterii şi ceasuri este tot un PSD-ist, consilierul Vasile Kraila. Valoarea tuturor acestor obiecte preţioase, dobîndite după spusele sale în 1998, este de 20.000 de euro. Spre deosebire de şeful lui de partid, Kraila nu a făcut lista picturilor pe care le are expuse în casă. În schimb, declară un teren de 60.000 de metri pătraţi şi o casă de 240 metri pătraţi în localitatea Chichiş, dobîndite prin cumpărare în 1991. Vasile Kraila mai are un autoturismVolkswagen Passat, fabricat în 2002, în leasing. Cît priveşte cota şi provenienţa veniturilor de anul trecut, la rubricile cu pricina apare doar o liniuţă. Nici fostul viceprimar Ioan Ioniţă n-o duce rău. El are două terenuri în Braşov, de aproximativ 600 de metri pătraţi fiecare, cumpărate în 1998 şi 1999. Mai are un apartament de 72 metri pătraţi, din 1991, şi o casă de 600 metri pătraţi, construită în 2003. Nici Ioniţă nu îşi specifică sursele de venit, susţinînd însă că a cîştigat anul trecut 222 milioane de lei.

Averi uşor de ascuns
Deşi legile prevăd ca demnitarii să ofere cît mai multe detalii privind averile, există teretic o mulţime de chichiţe care pot fi folosite de cei care vor să-şi ascundă adevărata agoniseală.
• Cea mai la îndemînă metodă pare a fi cea a casetelor de valori din bănci. Scoţi banii din cont în cash şi-i pui în seif. Nimeni nu ştie cît ai.
• Altă metodă este cea a hîrtiilor de valoare la purtător. Sumele aflate în depozite pot fi transferate în hîrtii de valoare nominală aflate într-o terţă custodie, sau pot fi pur şi simplu împărţite în mai multe conturi pe numele altora, avîndu-l pe demnitar ca singur împuternicit să lucreze pe conturile acelea.
• Certificatele de depozit la purtător cu parolă, făcute de o altă persoană, pot şi ele ajuta la fentarea legii averilor. Cu parola şi certificatele la el, cel care vrea să-şi ascundă averea are un control absolut asupra sumelor depuse. E nevoie doar să găsească o persoană de încredere.
• Cea mai uzuală şi uşoară metodă este trecerea averii pe numele unor rude, dar nu părinţi, soţie sau copii, ci socri, cumnaţi sau fraţi.
• O altă modalitate este cea a „împărţirii“ averii către moştenitori încă din timpul vieţii. În final, dacă persoana în cauză va avea înţelepciunea să elimine orice neconcordanţe dintre declaraţiile sale şi alte documente legate de sursele sale de venit, nu vor fi probleme. Bancherii sînt de regulă cu un pas înaintea legilor şi ştiu să acţioneze în aşa fel încît să nu-şi piardă clienţii. Şi, oricum, este destul de greu de probat existenţa unui cont pe numele cuiva.

Ex-primarul Ghişe se mîndrea că era sărac
• La sfîrşitul anului 2002, cînd au apărut primele declaraţii publice de avere, primarul Ioan Ghişe se declara cel mai puţin avut dintre aleşii locali. În patru ani de deputăţie şi şase ca primar al Braşov, Ioan Ghişe nu avea decît ceea ce are orice braşovean de rînd. „Am o casă cu o cameră, o bucătărie şi o curte. În rest mai am o datorie de 225 euro pe lună la ANL, rata pentru această casă“, spunea primarul de pe atunci. Acum, averea deputatului liberal este cam aceeaşi. Are o casă de 40 mp şi un teren de 352 mp pe strada Vidin, pe care le-a cumpărat în 2001 cu un credit ANL, în valoare de 680.000.000 de lei, la care mai are de plătit rate pînă în anul 2021. Anul trecut, în casa familiei Ghişe au intrat însă aproape 533 de milioane de lei, provenind din salariile primarului şi ale soţiei sale, medic la Spitalul de Pediatrie, dar şi din serviciile de consultanţă date de fostul primar firmei Hiperdia, precum şi din indemnizaţia de consilier şi din servicii de consultanţă ale soţiei.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: