Rromii învaţă ikebana

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Daniela OBEADĂ, 20.05.2005

* În mijlocul comunei Tărlungeni, într-un atelier transformat cu mîna lor dintr-o fostă magazie, rromii învaţă arta aranjamentelor florale

Într-o fostă magazie care pînă mai ieri zăcea în uitare, fără lumină, gaz, uşi sau ferestre, din centrul comunei Tărlungeni, cîţiva rromi lucrează de zor. Repară tavanul, zugrăvesc, trag cabluri pentru curent şi conducte pentru apă. În scurt timp aici va fi un atelier de confecţionat coroniţe ornamentale. Care vor lua drumul Europei, pentru a împodobi, mai ales, casele nemţilor şi ale austriecilor. Şi cum ţigăncile sînt florărese neîntrecute, al lor va fi proaspătul atelier pe care bărbaţii îl ridică în mijlocul comunei. Pentru a învăţa însă meşteşugul împletirii şi decorării coroniţelor, vor primi ajutor chiar de la Uniunea Europeană. Cei care au gîndit proiectul, finanţat cu fonduri PHARE, au ştiut că ţiganii îşi vor pune un pic din sufletele lor de artişti în împletiturile ce vor ajunge în Europa.
Unic în ţară
Povestea coroniţelor a pornit de la Lucian Gheorghe, unul dintre consilierii locali din Tărlungeni, membru al Partidei Rromilor. El a stăruit ca proiectul, unic în ţară, să capete viaţă. Ştia că, în urmă cu mai mulţi ani, exista la Cristian un astfel de atelier de unde se exportau coroniţe în toată lumea, dar acela n-a rezistat tranziţiei. Şi mai ştia omul că pentru rromii din Tărlungeni, care trăiesc, cei mai mulţi, din ajutorul social, un astfel de proiect PHARE ar fi mană cerească. Şi se baza pe faptul că ţiganii vor fi dornici să facă şcoală pentru a învăţa o meserie atît de legată de spiritul lor artistic. Iar cînd atelierul, singurul din ţară, va fi deschis şi vor începe să muncească vor veni şi banii. Şi poate viaţa lor se va schimba.
100 de învăţăcei
Proiectul PHARE, în valoare de 52.000 de euro, a fost aprobat. 38.000 de euro vin de la Uniunea Europeană, restul de la Primăria Tărlungeni şi Consiliul Judeţean Braşov. 100 de rromi au fost aleşi să facă şcoala. 50 dintre ei, cei mai talentaţi, vor primi diplome de decoratori florali, horticultori sau comercianţi de flori. Şi vor avea loc de muncă. „În prima fază am hotărît să alegem fete între 18 şi 25 de ani, dar am făcut şi excepţii. Totuşi, cei aleşi au fost numai persoane care ştiam că sînt de încredere, că îşi văd de treabă. Dintre cele 100 de persoane alese numai 50 vor fi angajate. Va fi astfel o competiţie. Cine e mai bun, mai creativ, are bun gust, va triumfa“, explică Diana Pruteanu (foto medalion), consilier pe problemele rromilor la Primăria Tărlungeni. Deşi Diana nu are decît un pic peste 20 de ani, ţiganii o respectă şi o ascultă. Tocmai de aceea ea a fost printre cei care au ales cele 100 de persoane ce vor fi şcolite.
Coroniţe ikebana
Problema dascălilor care să le împărtăşească rromilor secretele meseriei n-a fost chiar uşor de rezolvat. Cîţiva horticultori şi comercianţi s-au arătat gata să urce la catedră şi să-i înveţe cum să cultive şi să vîndă florile. Cu floriştii a fost mai greu. „Am găsit o singură persoană care avea diplomă de florist, dar care nu a vrut să-şi dezvăluie tainele meseriei. În schimb, am descoperit o doamnă care are diplomă de decorator ikebana şi care a fost dispusă să-i înveţe pe rromi meşteşugul. În acest fel, coroniţele vor avea probabil şi un pic de inspiraţie exotică, ceea ce nu e deloc rău. În rest, vom lăsa imaginaţia oamenilor, în special a fetelor, să-şi arate roadele. Ştim că rromii sînt artişti şi de aceea mizăm pe ei“, spune Adrian Moruzi, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, cel care i-a ajutat pe rromi să-şi facă poriectul şi l-a promovat pentru aprobare.
Metamorfozarea paielor
Coroniţele, pentru care austriecii şi nemţii au făcut o adevărată pasiune, împodobindu-şi casele cu ele în orice anotimp, vor fi făcute din paie. Pentru a deveni însă obiecte de decor, banalele paie trec printr-o uimitoare metamorfoză. Mai întîi, trebuie alese cu grijă să nu fie nici prea fragede, nici prea uscate. Ca să nu se fărîme în împletituri. Şi adunate cu mîna ori cu o maşină specială, tocmai la lungimea potrivită. Apoi, cu ajutorul unei alte maşini speciale vor fi transformate în colac. Iar apoi, meşterul le va îmbrăca, după pricepere şi îndemînare, ori după cum cere clientul, în cetină de brad, în flori de sezon ori le va împodobi numai cu panglici, globuleţe sau clopoţei.
Decoraţiuni cu farmec
Fiecare etapă a proiectului a fost gîndită cu grijă. Paiele vor ajunge în atelier încă din miezul verii. De procurarea cetinii de brad se va ocupa Primăria Tărlungeni, iar florile naturale vor fi aduse de la Serele Codlea. Panglicile colorate şi mătăsoase vor fi comandate de la Freshtex, fosta fabrică Republica. Imortelele care vor înveseli coroniţele vor fi cultivate din vreme chiar de către rromii învăţăcei. Iar dacă o parte din florile nemuritoare va prisosi, vor putea să le vîndă la piaţă sau chiar unor firme. Conurile de brad care dau farmec coroniţelor de Crăciun vor fi adunate din pădure de o singură familie a cărei grijă va fi să le culeagă şi să le sorteze pe cele mai frumoase, demne să ajungă într-un aranjament preţăluit în euro.
Atelierul de acasă
În fostul depozit, care va deveni între timp atelier, va fi punctul de colectare şi atelierul de ornare. Tot acolo va sta maşina de împletit paiele. În rest, munca artiştilor se va desfăşura acasă. „Nu contează cine lucrează acasă, chiar dacă este bunica, nepotul sau altcineva din familie. Oamenii vor primi cam 0,5 euro pentru fiecare coroniţă. Acestea vor fi aduse apoi la ornat. În atelier vom angaja fete tinere, cu simţ estetic, care vor trebui să-şi arate măiestria. Vor avea la dispoziţie cataloage din străinătate cu produse similare, dar vor putea să le facă şi după inspiraţia şi gustul lor“, mai spune consilierul Adrian Moruzi. Care crede că, în timp, în atelier vor fi confecţionate şi alte tipuri de aranjamente florale.
Comerţ legal
Pentru că nu toată marfa produsă în atelier va fi exportată, primăriilor din satele comunei li s-a cerut să le dea voie ţigăncilor să-şi facă standuri în pieţe şi în preajma cimitirelor, unde să vîndă legal coroniţele. „O să alegem cîteva fete frumoase, îmbrăcate în costumul lor tradiţional, care să vîndă coroniţe şi flori urmînd să fie plătite pentru această muncă. Ideea este ca rromii să intre în legalitate şi să aibă siguranţa că sînt plătiţi pentru munca lor. Că doar aşa spune şi numele proiectului «Cel mai bun ajutor social este munca retribuită»“, mai spune Moruzi.

„Deşi nu am crezut de la început în acest proiect, m-au convins insistenţa şi tenacitatea lui Lucian Gheorghe, care mi-a prezentat cataloage cu zeci de firme din Germania şi Austria care vînd coroniţe ornamentale pentru diverse ocazii. Mai mult, mi-a adus oferte de la două firme din Austria care au acceptat deja să cumpere produsele de la Braşov. Dacă nici asta nu mă convinsese în totalitate, cînd mi-a adus şi un studiu elaborat al comunităţii de rromi din Tărlungeni, am decis să-i ajut să întocmească proiectul şi să-l promovez pentru aprobare. Şi nu-mi pare rău“
Adrian Moruzi,
consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu

Afacere cu acte-n regulă
• O afacere adevărată, cum va fi cea a coroniţelor din Tărlungeni, trebuie condusă cu pricepere în aşa fel încît să prospere şi să aducă avantajele aşteptate. De aceea, o parte dintre rromii ce se vor aşeza în bănci pentru a deprinde tainele meserie vor avea mai mult de învăţat. Cei mai ascuţiţi la minte, mai buni organizatori şi cu spirit de comerciant vor fi instruiţi pentru a deveni manageri. Ei vor gestiona afacerea şi vor alcătui echipa managerială. Deocamdată, a fost creat un comitet de iniţiativă care are sarcina să înfiinţeze grabnic, chiar zilele acestea, ONG-ul care va pune în practică proiectul. Acest ONG va fi apoi acţionarul unic al viitoarei societăţi comerciale care va trebui înregistrată cu acte în regulă pînă în iunie-iulie. Cei care vor munci în firmă vor fi plătiţi după cît produc în fiecare lună. Oricum, mai mult decît ajutorul social din care trăiesc acum majoritatea.
Ikebana, arta japonezilor
• Ikebana este arta tăierii şi aranjării tulpinilor, frunzelor şi florilor, în vase potrivite. Ea a evolut în Japonia în ultimii 700 de ani. Pentru a crea nişte aranjamente florale foarte expresive, este necesar să stăpîneşti însă o mulţime de tehnici, care se învaţă în 2-3 ani de cursuri şi exerciţii, pentru a căpăta experienţa necesară. Aranjamentele tradiţionale decorau de obicei camerele în care erau primiţi oaspeţii, dar astăzi se întîlnesc frecvent în holuri, sufragerii, dar şi în vitrinele magazinelor şi în clădirile care găzduiesc sedii de firme. Felul în care sînt aranjate florile este determinat de dorinţa de armonie dintre ele şi mediul ambiant. Strat după strat, împreună cu crenguţele şi frunzele potrivite devin nişte adevărate opere de artă foarte elegante care pun în valoare florile şi ceea ce ar trebui ele să exprime. Chiar dacă există mai multe influenţe şi o mulţime de şcoli specializate, aranjamentele ikebana înseamnă echilibru perfect între elementele compoziţiei.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: