Săptămîna Mare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: ME, 25.04.2005

* Credincioşii se roagă şi postesc amintindu-şi de zilele în care Isus a pătimit pentru mîntuirea oamenilor

Paştele este aşteptat ca o izbăvire, ca o izbîndă a primăverii asupra iernii, a luminii asupra întunericului, a binelui asupra răului. Bucuria Paştelui este precedată de Săptămîna Mare, timp în care, prin post, reculegere şi rugăciune, credincioşii prăznuiesc cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul. În biserici au început de aseară Deniile, slujbe în care se pomenesc patimile Mîntuitorului, de la sosirea la Ierusalim şi pînă la moartea Sa pe cruce. Adică acele zile în care a fost trădat, chinuit, umilit şi, în cele din urmă, răstignit. De aceea, mai este numită şi Săptămîna Întunecată. Drumul Patimilor începe cu Intrarea Domnului în Ierusalim. Prima denie pascală se ţine în seara zilei de Florii, cînd poporul evreu L-a întîmpinat pe Iisus cu ramuri de finic şi cu osanale. O dată cu Duminica Paştelui începe Săptămîna Luminată.
Luni, Iisus a uscat măslinul
În ziua de luni este pomenit Iosif Patriarhul, sau Iosif cel Preafrumos, cel pe care propriii fraţi l-au bătut şi, crezîndu-l mort, l-au părăsit pe cîmp. El a ajuns din sclav prinţ al Egiptului. Iertîndu-i pe cei ce i-au greşit, şi-a salvat de foamete familia şi poporul. Povestea lui Iosif prefigurează apariţia lui Iisus care, deşi vîndut de Iuda pentru 30 de arginţi şi răstignit, a iertat şi a mîntuit omenirea. În aceeaşi slujbă este prezentată şi pilda smochinului neroditor pe care Iisus l-a uscat într-o clipă. Smochinul semnifică pomul păcatului şi secătuirea Legii vechi.
Marţi, Mîntuitorul Şi-a prevestit învierea
Ziua de marţi este dedicată Predicii de pe Muntele Măslinilor, în care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, evenimentele viitoare şi propria Sa înviere. Se rememorează parabola celor 10 fecioare, cinci nesăbuite şi cinci înţelepte. Înţeleptele L-au aşteptat cu răbdare pe Mîntuitor, aprinzînd candelele în fiecare noapte. Nesăbuitele s-au culcat însă, crezînd că vor avea destul timp să se pregătească cînd va veni clipa. Mirele a venit pe neaşteptate, fiind primit cum se cuvine de fecioarele înţelepte, pe care le-a şi răsplătit. Fecioarele nesăbuite au fost alungate, pentru că au irosit şansa de a-L întîlni.
Miercuri, Iisus a fost vîndut
În Miercurea Mare, Biserica a rînduit ca fiecare credincios să ia aminte la două poveşti pline de semnificaţii. Una se referă la păcătoasa desfrînată, înstrăinată de Dumnezeu, dar care, cu mare căinţă şi cu lacrimi, a uns trupul lui Hristos, devenind mironosiţă. A doua pildă este despre Iuda, ucenicul care L-a vîndut pe Domnul fariseilor şi cărturarilor, pentru 30 de arginţi. În această zi, creştinii obişnuiesc să ţină post negru.
Joi, a fost Cina cea de Taină
Patru momente grele de simboluri sînt amintite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, cina la care Isus i-a stîns în jurul său pe apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-L ucidă. Este cea mai importantă denie, credincioşii se roagă şi priveghează, ascultînd cele 12 Evanghelii. Se ţine post cu mîncare uscată. La biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. Creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. De dimineaţă, se pregăteşte împărtăşania pentru un an, pentru bolnavi. Este şi ziua în care femeile vopsesc ouăle în roşu.
Vinerea răstignirii
Vinerea Neagră este ziua cînd Iisus a fost adus la judecată, batjocorit, schingiuit şi răstignit pe muntele Golgota. Seara, rememorînd momentul aşezării Mîntuitorului în mormînt, în biserici se oficiază denia Prohodului. Cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori. Toată ziua se ţine post negru. Nu se mai slujeşte Sfînta Liturghie. Credincioşii trec pe sub Sfîntul Aer (Epitaf), o pînză pe care se află imprimată icoana înmormîntării Domnului.
Lumină din Lumină
Sîmbăta Paştelui este ziua în care trupul Mîntuitorului S-a odihnit în mormînt. Seara, în biserici se aprind luminile, anunţînd că se apropie Învierea. În miez de noapte, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Sînt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfîrşit. Credincioşii iau Lumină din Lumină, spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“, formule cu care se salută apoi timp de 40 de zile, pînă la Înălţare. După slujba de Înviere credincioşii primesc Sfintele Paşti, pîine stropită cu vin, care se mănîncă dimineaţa, pe stomacul gol. Sîntul Paşte se mănîncă pe stomacul gol toate cele trei zile de Sărbătoare. Dacă rămîne, trebuie păstrat cu grijă. E mare păcat să fie aruncate la gunoi chiar şi firimiturile. Dovadă că e „o pîine sfîntă“, este şi faptul că deşi Paştele se usucă nu se strică şi nu mucegăieşte chiar dacă este păstrat cîţiva ani. Bătrînii spun că, în zile de post de peste an, Paştele luat dimineaţa la rugăciune poate fi şi lecuitor. Şi ţine de foame cît o pîine mare.

Simboluri ale Patimilor Domnului

• punga cu 30 de arginţi, simbolul trădării lui Iuda Iscarioteanul;
• cocoşul, simbolul negării de trei ori a lui Iisus de către Petru;
• treptele din fortăreaţa Antonina, pe care le-a urcat Iisus, spre a fi judecat de Pilat din Pont;
• stîlpul biciuirii lui Iisus, în curtea fortăreţei Antonina;
• biciul roman, flagrum, pus în mîna lui Iisus, ca sceptru după biciuire;
• coroana de spini aşezată batjocoritor de soldaţi pe capul lui Iisus;
• haina de purpură roşie aşezată lui Iisus pe umeri, ca unui rege de carnaval la serbările hibernale romane Saturnalia;
• crucea purtată de Iisus pe Via Dolorosa;
• năframa Veronicăi, pe care s-a întipărit chipul Domnului, cînd i-a şters sudoarea de pe faţă, pe Drumul Crucii;
• tăbliţa de ghips cu gravura INRI-Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor- de pe orice mormînt creştin;
• piroanele cu care a fost fixat pe cruce;
• zarul cu care soldaţii romani au tras la sorţi pe Golgota cămaşa lui Iisus;
• buretele înmuiat în oţet;
• lancea cu care a fost Iisus înţepat în coaste de către soldatul Longinus;
• giulgiul în care a fost înfăşurat Mîntuitorul şi aşezat în mormînt

Obiceiuri româneşti
• În Săptămîna Mare e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie. În Joia Mare, fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară cîte un nod, după fiecare evanghelie. Apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul. Se spune că cine doarme joi va fi leneş tot anul. În Vinerea Mare, credincioşii se scaldă în apă rece pentru a fi feriţi de boli. Se spune că dacă în Vinerea Mare plouă, anul va fi mănos. Femeile trebuie să aibă grijă să înceapă să gătească pentru Paşte doar de joi, dar nu au voie să pună ceva pe foc în ziua de vineri. Sîmbătă pot termina însă toate treburile casei. În cuptor, vasele trebuie puse doar cu mîna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuia să fie cu soţ, altfel poate avea necazuri în anul care urmează.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: