Un braşovean găseste leacul cancerului

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Daniela OBEADĂ, 18.04.2005

* La numai 36 de ani, braşoveanul Mircea Ivan este unul dintre cei mai mari specialişti în cercetarea cancerului
* În 1996, a devenit renumit pentru descoperirea celulei vinovate de producerea cancerului tiroidian
* Acum este cercetător principal şi profesor asistent la noul Institut de Cercetare în Oncologie Moleculară din cadrul Universităţii de Medicină Tufts, din Boston

Este unul dintre cei mai mari specialişti în lupta cu cancerul. Este autorul unora dintre cele mai citate lucrări în domeniul biologiei moleculare şi de cercetare a cancerului. Este braşovean, are doar 36 de ani, dar, asemenea altor colegi de-ai săi, şi-a găsit consacrarea departe de ţara în care s-a născut. Acum este cercetător principal şi profesor asistent la noul Institut de Cercetare în Oncologie Moleculară din cadrul Universităţii de Medicină Tufts, din Boston. A fost nominalizat şi va primi un prestigios premiu pentru cercetare, premiu care se acordă doar celor mai buni trei specialişti din Statele Unite ale Americii. România a pierdut un mare cercetător pentru că nu ştie să păstreze oamenii de valoare. „În România cercetătorii mor de foame“, spune cu amărăciune Mircea Ivan. Nu-l bate gîndul să se mai întoarcă în România. Ar primi vreo 200 de dolari pe lună. Acum cîştigă de 30 de ori mai mult.
Un elev care promitea
Mircea Ivan s-a născut în Braşov şi a absolvit în 1987 Liceul „Dr. Ioan Meşotă“. Profesorii îşi amintesc cu emoţie de elevul pentru care chimia, o pasiune din copilărie, nu mai avea aproape nici un secret. „A fost un elev foarte inteligent şi cu o cultură generală foarte serioasă. De elev promitea foarte mult. A participat la olimpiadele naţionale, de unde s-a întors mereu cu premii. Chimia era materia sa preferată şi a avut întotdeauna rezultate excelente“, spune directorul general adjunct al Colegiului Meşotă, Octavian Polexa. Mircea Ivan şi-a continuat studiile la Facultatea de Medicină „Carol Davilla“ din Bucureşti pe care a absolvit-o în 1993 ca şef de promoţie. După facultate s-a căsătorit cu o fostă colegă, Simona, şi a plecat la doctorat în Marea Britanie, la Cardiff, să lucreze în biologie tumorală. Mai lucrase cu grupul de cercetători galezi, iar la sfîrşitul facultăţii ajunsese chiar coautor al unui articol publicat într-o revistă occidentală. A terminat doctoratul în patru ani şi a fost acceptat ca post-doctoral la Harvard, în Boston, mai precis la institutul de cancer al Harvardului, „Dana-Farber“. Soţia lui şi-a echivalat diploma de medic şi au hotărît să rămînă în State.
„Sîntem foarte mîndri de acest copil“
„A avut profesori excelenţi în liceu, dar şi în facultate. Profesorul său de la facultate, domnul Coculescu, l-a ajutat să ajungă în Anglia, la Cardiff, unde şi-a făcut doctoratul. De acolo a fost trimis în Statele Unite ale Americii la o sesiune ştiinţifică. Aici a susţinut post-doctoratul la Harvard, în Boston, pe specialitatea cancer, mai precis la cel mai mare institut din SUA - «Dana Farber». Lucrările sale de specialitate din domeniul biologiei moleculare şi de cercetare a cancerului sînt între primele cinci lucrări din SUA, cele mai citate din acest domeniu. Sîntem foarte mîndri de acest copil pe care niciodată în cei 12 ani de şcoală nu a trebuit să îl întrebăm dacă şi-a pregătit lecţiile sau nu“, povesteşte Georgeta Ivan, mama cercetătorului.
Soluţii în lupta cu cancerul
Ani de-a rîndul, Mircea Ivan şi-a concentrat atenţia asupra cauzelor care produc cancerul. Munca sa de cercetare şi-a arătat roadele în 1996, aducîndu-i renumele pentru descoperirea celulei vinovate de producerea cancerului tiroidian. „A cercetat modul în care se oxigenează celulele şi ce se întîmplă în momentul în care acestea nu primesc suficient oxigen. Acum, împreună cu profesorii de la Harvard a fondat o societate care foloseşte cercetările în cancer pentru a produce medicamente contra acestei boli. În prezent este profesor la Tufts şi conduce o secţie de cercetare pentru terapia cancerului tiroidian“, povesteşte Mircea Ivan (foto medalion), tatăl tînărului cercetător, şi el profesor universitar. În laboratorul său, specialistul braşovean cercetează acum mecanisme moleculare şi tipuri de celule care să supravieţuiască în condiţii hypoxice (hypoxia = descreşterea anormală a cantităţii de oxigen furnizat către sau utilizat de ţesuturi - n.r.). Clonele ar putea fi soluţia în lupta împotriva cancerului, ce ar putea da rezultate mai bune decît terapia convenţională - radioterapia şi chimioterapia.
Coleg cu Nobelul
Mircea Ivan trăieşte de 12 ani în străinătate împreună cu soţia sa, Simona, şi cu cei doi copii ai lor (foto dreapta sus). În acelaşi timp, face echipă cu premianţii Nobel. „Am lucrat patru ani şi jumătate într-un colectiv prestigios, finanţat de celebrul Howard Hughes Medical Institute, şi am avut şansa să fac o descoperire care a avut ca rezultat unul dintre cele mai citate cinci articole medicale din ultimii doi ani de pe plan mondial; subiectul a fost elucidarea mecanismelor moleculare prin care celulele se adaptează la lipsa de oxigen. Am fost promovat la nivelul de instructor, iar în 2002 am contribuit şi la pornirea unei companii biotech în Cambridge, Massachusetts, unul dintre centrele mondiale ale biotehnologiei. Aici am fost în contact cu unele dintre cele mai mari nume în biologia moleculară, între care Ron DePinho, de la Harvard, Tyler Jacks de la MIT, Robert (Bob) Horvitz de la MIT, cîştigător al Nobelului în 2002“, povesteşte Mircea Ivan.
Soluţie pentru cercetarea românească
• Mircea Ivan mărturiseşte că în noua lui patrie l-au impresionat politeţea oamenilor, absenţa corupţiei, accesul la informaţie, curăţenia şi dotarea laboratoarelor, munca asiduă a tinerilor cercetători. Pentru starea jalnică a cercetării şi a oamenilor ei din România, Mircea Ivan are şi o soluţie: „China comunistă este în stare să-i plătească unui cercetător de valoare între 600 şi 1.000 de dolari pe lună, iar în România un cercetător moare de foame. Ar trebui să facem ce-au făcut cehii, să păstrăm doar cîteva centre de elită, iar salariile şi fondurile pentru acestea să fie cel puţin triplate. Finlanda a făcut la fel, iar cele cîteva centre de excelenţă se bat de la egal la egal cu cele americane. Nu se pot dilua resursele în zeci de institute neperformante“, spune Mircea Ivan.
Exodul medicilor
• Între 10 şi 20 la sută din medicii români pînă în 35 de ani pleacă din ţară în fiecare an. Direcţia dominantă este SUA. De cîţiva ani, ei au pătruns masiv şi în Franţa şi Germania, ţări care şi-au deschis clinicile din cauza lipsei de specialişti indigeni. Statistica nu este oficială, însă este susţinută de date ale Colegiului Medicilor din România (CMR). „E o dramă şi e o alarmă naţională“, crede profesorul Mircea Cinteză, ministrul sănătăţii, fost preşedinte al CMR. După ani de muncă, medicii români au ajuns să se mişte dezinvolt în marile spitale ale lumii, în ţări unde a fi medic nu înseamnă un lung şir de umilinţe.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: