Comori năruite

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona POPICA, 13.04.2005

* Multe dintre clădirile care dau farmec Centrului istoric au ajuns în paragină din cauza sărăciei sau a nepăsării proprietarilor

Centrul istoric al Braşovului, cu contrastele arhitecturale şi multitudinea sa de stiluri, uneori izbitoare, dă un farmec aparte oraşului vechi. Modelul vienez, elemente neobaroce adaptate sau neorenascentiste, dar şi construcţii în stil românesc, alături de cele cu influenţe şi combinaţii al Jugend-stilului, la modă în Germania sfîrşitului veacului al XIX-lea, s-au integrat armonios în vechea cetate. Din păcate, multe din casele care înseamnă zestrea culturală a oraşului sînt lăsate în paragină. Fie din nepăsare, fie din sărăcie. Unii chiriaşi au reuşit să îşi cumpere apartamentele, dar nu mai au bani să investească şi în renovarea faţadei. Alţi proprietari pur şi simplu nu se sinchisesc de felul în care arată casele pe dinafară.
Părăsită de un deceniu
Cei mai mari proprietari din Centrul istoric sînt Biserica Neagră şi Biserica catolică Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Dar, pînă ieri, şi RIAL-ul. Începînd de astăzi, patrimoniul imobiliar devine proprietatea municipalităţii. Casele din centrul istoric mai au şi alţi proprietari. Cum ar fi familia Ţiriac. Care deţine imobilul situat pe Apollonia Hischer nr. 6. O clădire care a fost o bijuterie a arhitecturii, dar care este abandonată de mai bine de zece ani şi arată deplorabil. Şi alte imobile din centrul istoric sînt în paragină. De pildă, clădirea de pe strada Republicii, colţ cu Armata Română, fostul magazin „Rubin“, este părăsită de mai bine de un deceniu. RIAL spune că fostul proprietar, Intex SA, n-a luat nici o măsură pentru refaceri.
Opera maeştrilor, prăbuşită pe trotuar
Casa de pe Mureşenilor nr. 13 este printre cele mai avariate. Şase apartamente din clădire aparţin RIAL, iar 19, altor proprietari. De pe faţada clădirii de la numărul 17, în urmă cu două săptămîni, au căzut stucaturile. Ornamentele executate de maeştrii secolului trecut s-au prăbuşit pe trotuar şi au fost măturate o dată cu gunoaiele. În această casă, doar un apartament este în proprietatea RIAL, iar nouă aparţin particularilor.
Istorie îngropată
Clădirea de pe Hirscher nr. 6, situată perete în perete cu Centrul Cultural „Reduta“, centru care a fost restaurat prin eforturile Consiliului Judeţean Braşov, aparţine familiei Ţiriac. Nu lui Ion Ţiriac, ci surorii acestuia, Rodica Ţiriac. Casa de piatră şi curtea de 687,60 mp au fost lăsate în paragină de mai mulţi ani. Doar anul trecut, în septembrie, proprietarii au solicitat un certificat de urbanism, pentru „executarea unor lucrări de renovare, mansardare, refuncţionalizare pentru comerţ, pensiune, amenajări exterioare şi refacere branşamente“. Se pare că pe unul din pereţii interiori, sub zugrăveala trasă de meşterii din anii ’70, a murit încet o veche pictură murală, de valoare.
Ţiriac a promis să-şi repare clădirea
Clădirea lui Ţiriac se află pe lista de monumente şi situri arheologice şi se situează în zona de rezervaţie arhitecturală, care cuprinde, practic, tot centrul vechi. Consiliul Judeţean Braşov a dat certificatul de urbanism în luna noiembrie a anului trecut. „Există mai multe clădiri în această situaţie. Aceasta este a familiei Ţiriac şi eu am discutat cu domnul Ţiriac despre acest subiect. L-am rugat să facă reparaţii la clădire, şi sper să le şi facă. Fiind o clădire privată, nu prea avem cum să forţăm lucrurile. Şi Consiliul Judeţean, şi Primăria avem cîteva pîrghii pentru a-i forţa pe proprietari să refacă faţadele. Pînă acum, am privit situaţia cu indulgenţă, pentru că mulţi dintre proprietari nu au bani de lucrări. Dar nu este şi cazul domului Ţiriac, bineînţeles“, explică preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu.
Refacerea faţadelor
Şi Primăria Braşov este preocupată de mai multă vreme de felul în care arată clădirile de mare interes turistic din centru. Primarul George Scripcaru a explicat că există fonduri pentru executarea lucrărilor de reabilitare pentru faţade. „Lucrările de refacere a faţadelor din centrul istoric nu au început încă din motive obiective. În primul rînd, asemenea lucrări, dacă vrei să fie de calitate, nu pot fi făcute în anotimpul rece. În al doilea rînd, la ora actuală se procedează la «inventarierea» proprietarilor acestor spaţii. RIAL face această identificare. În al treilea rînd, sînt probleme care ţin de legalitate. Legea care îl obligă pe proprietar să întreţină imobilul există, ca şi posibilitatea de a-l amenda cu 20 de milioane de lei pe zi pentru nerespectarea ei. Dar mai este şi un aspect moral. Există proprietari care au bani să facă aceste lucrări, dar cărora puţin le pasă de aspectul estetic. Dar sînt şi mulţi proprietari săraci, care nu îşi permit asemenea investiţii“, a spus Scripcaru.
Modelul Sibiu şi Timişoara
Primăria trebuie să găsească, pentru proprietarii fără posibilităţi financiare, soluţia legală pentru a-i credita sau pentru a le înlesni achitarea în rate a lucrărilor care vor fi executate de municipalitate la faţadele caselor din centrul istoric. „Sibienii au reuşit refacerea clădirilor din centrul istoric cu finanţare europeană. Dar proprietarii tot au trebuit să plătească, chiar şi cei cu posibilităţi financiare reduse. Măcar cîteva milioane“, a explicat primarul Braşovului. Şi la Timişoara a fost găsită o posibilitate de creditare a proprietarilor.
Proprietar pe tencuială
La Braşov, sursa de finanţare ar fi bugetul local, în parte din vînzarea spaţiilor cu altă destinaţie, nu de la Uniunea Europeană. „În prezent, juriştii noştri studiază posibilitatea unui parteneriat public-privat. Adică proprietarii să ofere doar un procent mic din sumă, iar municipalitatea să vină cu restul banilor, fiind în interesul public ca faţadele să arate bine“, a adăugat Scripcaru. O altă variantă ar fi exproprierea, doar a faţadelor. Practic, Primăria să devină proprietară pe tencuiala exterioară a clădirilor. Aflate în proprietate publică, ele ar putea fi reparate fără cheltuieli din partea proprietarilor clădirilor.
RIAL spune că şi-a făcut treaba
La RIAL este destul de avansată acţiunea de inventariere a clădirilor, începută încă din 2003. „RIAL, ca antreprenor, este pregătit. A fost organizată şi o licitaţie pentru faţadele de pe strada Mureşenilor, iar selecţia de oferte a fost realizată. Inventarierea a fost făcută pe fiecare imobil în parte, cu caiete de sarcini separate. Pentru a trece însă la reparaţii este nevoie de o Hotărîre de Consiliu Local“, a explicat directorul general al RIAL, Sorin Păltînea.
Patru firme pentru renovări
Directorul tehnic al RIAL, Costel Petrişor Berlin, a precizat că au cîştigat licitaţia pentru renovarea faţadelor clădirilor de pe strada Mureşenilor patru firme. SC Stil Baroc SRL Braşov, care se va ocupa de 17 imobile, Cobco SA, care va repara faţada clădirii de pe Mureşenilor nr. 26, şi două firme din Piteşti, Genicom SRL şi Silver Trading SRL, care vor reface şase faţade. În cazul clădirilor cu statut de monument istoric, firmele vor trebui să obţină şi aprobare de la Ministerul Culturii, pentru a selecta cu atenţie materialele folosite şi culorile.
Costuri imense pentru proprietari
Renovarea unei singure faţade poate costa între 100 şi 200 de milioane de lei. Teoretic, această sumă ar trebui să fie împărţită la numărul tuturor locatarilor, fie că au locuinţele pe partea dinspre stradă sau nu. „La Cartea Funciară, faţadele sînt considerate părţi de uz comun. Indiferent în ce parte a clădirii se află locuinţa, toţi proprietarii trebuie să plătească. În plus, chiriaşii sînt obligaţi prin contract să întreţină şi ei locuinţele“, a mai explicat directorul tehnic al RIAL. Angajaţii regiei nu au posibilitatea de a verifica starea în care se află toate cele 4.000 de locuinţe. „Mai încercăm să verificăm starea coşurilor de fum, curăţarea jgheaburilor, care de obicei duc la deteriorarea clădirilor. Nu putem însă să facem acest lucru pentru fiecare locuinţă în parte“, a mai explicat Berlin.
Vîrsta grea a clădirilor
În general, construcţiile din Centrul vechi au peste 100 de ani vechime. „Orice element de construcţie, de la cărămidă pînă la un obiect sanitar, are o anumită durată firească de viaţă. Cam 50 de ani. Nu s-a făcut o renovare la timp, adică prin 1950, şi iată urmările. Fără reparaţii, multe clădiri reprezintă acum un adevărat pericol, atît pentru locatari, cît şi pentru trecători“, crede Costel Petrişor Berlin.
RIAL nu mai este proprietar
• Adunarea Generală a Acţionarilor de la RIAL a aprobat ieri trecerea în proprietatea municipiului Braşov a întregului patrimoniu de clădiri şi terenuri. Primarul George Scripcaru a anunţat că municipiul este mai bogat cu cîteva sute de clădiri, urmînd ca societatea RIAL doar să administreze fondul locativ. „Această măsură va fi foarte utilă municipalităţii, întrucît putem folosi acest patrimoniu ca garanţie la luarea unor împrumuturi externe. De exemplu, am putea pune ca gaj această proprietate pentru împrumutul de reparare a străzilor. Şi pentru refacerea faţadelor, este o măsură bună. Practic, pentru cele aflate în proprietatea noastră, putem să efectuăm lucrări de îmbunătăţire“, crede Scripcaru. Primarul a declarat că nu ştie la ce valoare se ridică acum patrimoniul, dar spune că va fi făcută curînd o evaluare. În 1998, valoarea clădirilor era de 20.000 de miliarde de lei, adică un miliard de dolari.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: