Sfatul de la Şinca Veche

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 27.03.2004

* Locuitori din şase sate au dezbătut problemele obştei, cerînd Primăriei şi Consiliului Judeţean mai multe investiţii în Şinca

Aproape o sută de oameni s-au întîlnit la Căminul Cultural din Şinca Veche să discute problemele comunei. Dezbaterea organizată de Monitorul Expres a dat roade, cetăţenii avînd ocazia să le spună autorităţilor locale şi judeţene tot ce îi doare. Primarul Radu Munteanu şi viceprimarul Alexandru Raica, mai mulţi consilieri locali, consilierii judeţeni Mihai Donţiu şi Iacob Stănilă au răspuns întrebărilor şi au stabilit împreună cu locuitorii din Şinca ce e de făcut ca viaţa comunităţii să fie mai bună. Vreme de trei ore, problemele comunei au fost întoarse pe toate feţele. Participanţii au plecat mulţumiţi şi cu speranţa că propunerile lor se vor concretiza cît mai curînd.
Două investiţii majore
Prima întrebare l-a vizat pe primar. „Să ne spună Radu Munteanu ce a făcut pentru această comună în cei trei ani şi jumătate de mandat“, a cerut Gheorghe Văcariu. Primarul n-a enumerat toate progresele pe care le-a făcut Şinca pentru dobîndirea unui standard de viaţă modern. El doar le-a explicat oamenilor care este stadiul actual al celor două investiţii majore de maximă necesitate pentru comună. Prima este alimentarea cu apă a localităţilor Şercăiţa şi Şinca Veche. Cei 14,5 km de conductă de acces către rezervor au fost finalizaţi cu bani mai mult de la CJ. Dar mai sînt necesare cîteva miliarde de lei pentru restul de 4 km. De fapt, investiţia este gata cam pe sfert. Cum cererea către SAPARD nu a primit aprobare de la Guvern, primarul se bazează tot pe CJ.
Fostul primar e nemulţumit
„Dacă găsim finanţare, în următorii doi ani e posibil să curgă apa prin conducte“, a spus Radu Munteanu. Consilierul Mihai Donţiu a amintit că, anual, CJ a putut aloca în medie trei miliarde de lei pentru reţeaua de apă din Şinca, „fiindcă primarul a venit şi ne-a tot bătut la cap“. Aceeaşi sumă este prevăzută şi pentru 2004. Dar, mai mult de atît nu se poate deoarece „avem banii cei mai puţini din ţară, ca judeţ“. Stadiul actual al lucrărilor nu l-a mulţumit deloc pe fostul primar, Cornel Grecu, pe timpul căruia a fost demarat proiectul. El a susţinut că lucrarea stagnează pentru că primarul nu este din partidul de guvernămînt.
E nevoie de un cîntar
Ioan Toma a întrebat de ce şincănenii nu au un cîntar. „De 7-8 ani n-ai unde să cîntăreşti un sac de cartofi, un braţ de fîn. Trebuie să ne ducem în Şercăiţa, la Steriu, care cere 50.000 de lei. Nu-i corect“, s-a plîns el, nemulţumit de faptul că din cele patru cîntare, n-a mai rămas nici unul funcţional. Cum nimeni nu a sesizat această problemă la Primărie, Radu Munteanu a promis că va face tot ce se poate ca oamenii să aibă un cîntar al comunei cît mai curînd. Cetăţeanul a mai întrebat de ce nu se reface barajul de pe pîrîul Şinca. Primarul a explicat cum balastul care oprea apa să inunde cîmpurile a fost furat. „Barajul s-a refăcut de mai multe ori, dar de fiecare dată cineva a luat pietrele“, a spus primarul, precizînd că ar putea fi angajat un paznic sau s-ar putea construi un dig de beton.
Luna curăţeniei
Pentru curăţenia de primăvară şi pregătirile de Paşte, Mircea Moldovan are mai multe propuneri: şanţurile să fie curăţate, pomii daţi cu var, iar faţadele caselor zugrăvite. El a mai spus că şi şincănenii tebuie să participe la aceste activităţi. „Cît dă cetăţeanul vina pe primărie şi primăria pe cetăţean nu e bine. Trebuie să punem umărul cu toţii“, crede el. „Din 23 martie am intrat în luna curăţeniei. A fost aprobat planul pentru înfrumuseţarea comunei. Pomii vor fi văruiţi cu o săptămînă înainte de Paşte, ca şi anul trecut. Curăţirea rigolelor din faţa casei este datoria fiecărui cetăţean, iar a noastră să-l amendăm, dacă nu face asta. Am cumpărat tablă din care vom confecţiona pancarte avertizoare cu amenzile în caz că nu se face curat“, a explicat viceprimarul.
Amenzi pentru deşeuri ilegale
Alexandru Raica a mai ridicat şi problema apelor curgătoare extrem de poluate din cauza topirii zăpezii care a adus mormane de gunoaie. El a mai precizat că şincănenii depozitează gunoaie ilegal la Stadion, SMT şi Vîlcea. „Le vom strînge noi, dar dacă cetăţenii vor mai depune gunoaie, vom da amenzi“, a atenţionat viceprimarul. Referitor la propunerea lui Mircea Moldovan ca cirezile şi turmele să circule pe un drum deviat prin afara localităţii, consilierul Iacob Stănilă a explicat că aceeaşi măsură s-a încercat şi la Făgăraş, dar nu a dat rezultate, oamenii continuînd să-şi mîne animalele pe unde au fost ele obişnuite.
Şinca, o comună de viitor
Referitor la gropile din centrul comunei, Mihai Donţiu a precizat că strada care trece prin faţa Primăriei este drum judeţean. „Anul acesta s-au alocat 1,5 miliarde pentru drumul Perşani - Sîmbăta. După Paşte, vor începe lucrările de reparaţii“, a anunţat el. Cît despre şoseaua către Şinca Nouă, fiind drum naţional, se află în grija ANL. „De anul viitor şi drumurile judeţene vor fi ale ANL. Deşi am făcut adrese, cei de la guvern nu vor să se răzgîndească. Dar, vă asigur că, după Bran-Moeciu, următoarea zonă în care se vor face investiţii va fi Şinca“, a mai spus consilierul. Virgil Sasu din Ohaba a întrebat cînd va fi gata Căminul Cultural din sat, „că n-avem unde să facem o nuntă, un parastas“. Radu Munteanu a spus că peste o lună vor începe lucrările şi va fi un cămin modern, pe măsura investiţiilor.
Se măsoară pămîntul
Sătenii s-au arătat interesaţi de problema titlurilor de proprietate asupra pămîntului. Primarul a explicat cum stau lucrurile. „Nu Primăria împarte pămîntul, ci un tehnician topograf, care ne lipseşte de vreo 10 ani. Am creat un post, am organizat trei concursuri, dar fie nu s-a prezentat nici un candidat, fie nu aveau experienţa necesară. Aşa se face că în Şinca aproape că nu există punere în posesie“, a explicat el. În prezent, Oficiul de Cadastru a trimis trei specialiste care s-au pus pe treabă. Numai că întîmpină dificultăţi din cauză că „nu ştim cum s-au moştenit terenurile. Avem nevoie de sprijinul comisiei locale şi al tuturor oamenilor pentru lămurirea situaţiei“.
Anexele trebuie validate
Primarul a mai explicat că, aşa cum spune legea, impozitul pe teren îl plătesc doar cetăţenii cu titluri de proprietate sau procese verbale de punere în posesie. Dacă şincănenii vor primi aceste documente, vor avea de achitat în acest an cîte 10.000 de lei pentru fiecare hectar. Fostul primar a precizat că circa 430 de şincăneni au depus cereri în 2000 pentru terenuri revendicate prin moştenire. În cel mult o lună, se vor afişa anexele. „Fiecare cetăţean să verifice dacă acestea sînt în conformitate cu suprafaţa pe care o posedă şi cu documentele sale“, i-a invitat Radu Munteanu pe cetăţeni. „Nu s-a făcut nimic pînă acum din vina Prefecturii care nu şi-a trimis experţii pentru parcelare. Problema e general valabilă pentru întreaga Ţară a Făgăraşului“, a spus consilierul Donţiu.
Statul a furat gazul comunei
Şincănenii s-au lămurit şi cum e cu reţeaua de gaz metan. „Lucrările sînt finalizate în cele patru sate: Şercăiţa, Ohaba, Şinca Veche şi Bucium. Acum se fac probele de presiune. Într-o săptămînă se va da drumul la gaz. Branşamentele se vor face în următoarea perioadă, în funcţie de cereri“, a spus Radu Munteanu. El a povestit cum s-a ajuns la concesionarea gazelor naturale ale comunei. Populaţia trebuia să plătească circa două miliarde de lei, dar nu s-au strîns decît 400 milioane. Firma concesionară a finalizat lucrarea pe cheltuiala ei, iar reţeaua a rămas proprietatea comunei. Preţul la gaz nu-i va afecta pe cetăţeni. „Bugetul local ar fi trebuit să primească 5,1% din cota de gaz de pe raza comunei, dar aceste procente ni le-a luat statul“, a mai spus primarul.
Proiecte în agroturism
„Mănăstirea Ursitelor este inclusă în patrimoniul naţional, o raritate în lume. Nu putem să facem ceva pentru restaurarea şi întreţinerea acestui templu?“, a întrebat Gheorghe Nodea. Primarul a spus că orice intervenţie trebuie făcută cu acordul Ministerului Culturii. Nu există un proiect pentru acest edificiu, singurul loc în care Primăria a putut interveni este îmbunătăţirea drumurilor care duc la mănăstire. „Populaţia din Şinca trebuie încurajată să investească în agroturism, să-şi transforme locuinţele în pensiuni turistice. Există proiecte de fonduri nerambursabile SAPARD. Trebuie doar să învăţaţi să întocmiţi aceste proiecte“, a spus consilierul Donţiu, propunînd sătenilor o nouă întîlnire „ca să vă învăţăm să faceţi proiecte“.
Şinca va avea Ocol Silvic
Consilierii judeţeni au amintit că Şinca este pe locul III ca buget alocat de la CJ. Fosta casă a pionierilor se va transforma într-un sediu pentru copii, dotat cu calculatoare. Luna viitoare va fi demarat sistemul de canalizare în Şinca Nouă şi Şinca Veche, proiect estimat la două miliarde de euro. Gheorghe Debu de la CL a anunţat că fiecare şcoală are cîte un calculator performant şi un frigider pentru laptele şi cornurile elevilor. Şincănenii au acum un punct farmaceutic. În această săptămînă s-au stabilit sumele care vor fi alocate pentru bisericile greco-catolică şi ortodoxă şi pentru Mănăstirea Bucium. Consilierii judeţeni au fost rugaţi să sesizeze Romtelecom pentru instalarea de posturi telefonice în Şercăiţa. Primarul a mai anunţat că, într-o lună, „vom începe să ne gospodărim singuri pădurea: 4.596 ha. Şinca va avea Ocol Silvic. Vom trece apoi la reîmpăduriri“, i-a asigurat Radu Munteanu pe cei prezenţi.
„Şura Satului“, o primărie modernă
u Foarte disputată a fost şi clădirea noului sediu al Primăriei, aflată acum în stadiu de amenajare. Gheorghe Moldovan a sesizat că imobilul nu are aspect estetic, semănînd mai mult cu o şură. „Este o construcţie nouă, la care s-a stricat deja hornul. Este o investiţie proastă“, a conchis el. Primarul a recunoscut că firma care a efectuat lucrarea nu a făcut o învelitoare de ţiglă corespunzătoare şi acum este obligată să refacă totul pe cheltuiala ei. „Proiectul cu această «şură a satului», cum îi spuneţi dumneavoastră, a fost aprobat în plenul CL şi realizat de un arhitect autorizat. În maximum două luni, clădirea va fi terminată. Au fost necesare lucrări mai ample decît se prevăzuse iniţial. S-au ales ferestre tip Venus în locul celor tip lucarnă, pentru că preţul şi fluxul luminos sînt mai avantajoase. Acum patru ani, clădirea nu avea grupuri sanitare, încălzire, telefoane, reţea de calculatoare. Va fi o primărie modernă“, i-a asigurat primarul pe şincăneni.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: