* Sindicatele acuză FMI că vrea să modifice relațiile de muncă din România pentru a avea un exemplu pentru alte state din Europa
Sindicaliștii din confederația Cartel Afla au pichetat ieri Prefectura Brașov, pentru a doua zi, încercînd să atragă atenția autorităților că nu sînt de acord cu propunerile de modificare a Codului Muncii. Cîteva zeci de sindicaliști de la Roman, Tractorul, Electroprecizia Săcele, IUS, Tino SA, CET, Ecoterm Făgăraș, Compania Apa și Viromet Victoria și primăriile din Brașov, Codlea și Făgăraș au stat două ore în fața Prefecturii, în liniște.
Legi inutile
Vrem ca Guvernul să nu se implice în negocierile pentru modificarea Codului Muncii dintre sindicate și patronat. Cartel Alfa a cerut de mai multă vreme ca legile subsidiare vechiului Cod al Muncii, cum sînt legea contractelor colective de muncă, a tribunalelor muncii sau cea a conflictelor de muncă să fie aprobate. Acum există tribunale ale muncii, dar sînt doar niște surogate, funcționînd ca secții. Nu sînt ceea ce ar trebui să fie. Dacă ar exista toate aceste legi clare nu ar mai fi nevoie de modificarea actualului Cod al Muncii, spune Fănică Gabor, președintele Cartel Alfa Brașov.
Patronatele
să vină să spună
ce le nemulțumește
El crede că adoptarea modificărilor propuse de Ministerul Muncii o să creeze și mai multe probleme în relațiile dintre sindicate și patronat. Și va duce la și mai multe concedieri, fără vreo piedică pentru patroni. Chiar și în actualul format, Codul Muncii a permis disponibilizarea a 20.000 de salariați în ultimii doi ani. Dar după ce vor apărea modificările, ce se va mai întîmpla? Patronatele să vină să spună ce le nemulțumește în actualul Cod al Muncii și unde au întîmpinat probleme de aplicare ale prevederilor. Trebuie ca reprezentanții patronatelor să vină la discuții cu sindicatele, nu să dialogăm prin ministere, mai spune liderul sindical
Pichetare inutilă
Prefectul Brașovului, Aurelian Danu, s-a întîlnit și ieri cu sindicaliștii și i-a asigurat că Guvernul nu va fi decît un mediator între sindicate și patronate și că toate revendicările vor ajunge pe masa Executivului. Acțiunea de pichetare a Prefecturii este deplasată, la această oră ar trebui să existe comunicare între sindicate și patronate. Este doar o perioadă de negocieri, de dialog, iar propunerile de modificare ale Codului Muncii sînt doar în faza de discuții. Dar aceste schimbări trebuie făcute, pentru că investitorii străini care reprezintă firme multinaționale nu vor veni în România dacă relațiile de muncă nu sînt stabilite după criteriile europene. Nici o firmă multinațională nu va aplica aici niște reguli, iar în străinătate altele. Trebuie să ne adaptăm regulilor europene, a explicat Danu.
România
ca exemplu
În replică, sindicatele au acuzat FMI că vrea să să creeze prin modificările din relațiile de muncă în România un cal troian, pentru ca apoi să aplice aceste modificări și în alte state. FMI a impus modificarea Codului Muncii în România și dacă acestea se vor aplica le vor da exemplu în alte state unde acum relațiile de muncă sînt mult mai bune pentru angajați. Vor crea astfel un «cal troian» pe care îl vor plimba ca exemplu și altora. Vor susține că dacă se poate în România de ce să nu se poată și în alte țări? Nu vrem mai mult decît există în legislația statelor europene, dar nici mai puțin, susține Fănică Gabor, președintele Cartel Alfa Brașov.
Negocierea contractului, mai greoaie
Cele mai mari supărări sindicale vin din faptul că propunerile de modificare a Codului Muncii anulează Contractul Colectiv de Muncă pe ramură sau întreprindere, ceea ce va face ca fiecare contract individual de muncă să se negocize mai greu. Acum, Codul Muncii, prin articolul 17, prevede ca angajatorii au obligația să-i informeze pe cei care solicită angajarea, înaintea încheierii sau modificării contractului de muncă, despre prevederile acestuia. De pildă, despre durata perioadei de probă sau despre condițiile de acordare a preavizului. Proiectul de modificare spune că angajatorul trebuie să îl informeze pe viitorul salariat doar cu ocazia încheierii contractului individual de muncă, iar angajatul nu va mai putea să își negocieze clauzele contractului.
Liderii sindicali pot fi concediați
Prin aceleași modificări, angajatorul va putea desface contractul de muncă pentru un angajat fără o cercetare prealabilă asupra acuzațiilor care i-au fost aduse. Ministrul Muncii a motivat că această schimbare ar fi necesară procedurii mai rapide și mai puțin împovărătoare la concedierea salariaților din motive individuale, pentru a îmbunătăți crearea locurilor de muncă, pentru a spori mobilitatea muncii și pentru a promova competitivitatea. Dacă se aprobă modificările, un lider de sindicat va putea fi concediat dacă nu corespunde din punct de vedere profesional. Actualul cod interzice această măsură pe perioada întreagă a mandatului, precum și pe o perioadă de doi ani de la încetarea acestuia.
Muncă suplimentară, de nevoie
O altă prevedere criticată de sindicaliști este cea care-i obligă pe angajați să facă muncă suplimentară fie că își dau acordul fie că nu. Propunerea spune că munca suplimentară poate fi efectuată fără acordul salariatului pentru a satisface cerințele urgente de producție, livrarea de servicii sau alte obligații ale angajatorului. În ceea ce privește concedierea colectivă, angajatorul are obligația să notifice în scris sindicatului cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere, față de termenul anterior de 45 de zile.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!