Rîşnov, oraşul marilor ambiţii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Cornelius POPA, 21.02.2005

Pesimiştii se grăbesc a spune: Rîşnovul este un oraş care abia îşi mai trage suflarea. Chimica şi-a dat obştescul sfîrşit şi nici alţii nu se simt grozav. Optimiştii, dimpotrivă, susţin că Rîşnovul este în prag de a renaşte, prin dezvoltarea unei industrii extrem de rentabile şi, pe deasupra, nepoluante. Lider al partidei optimiştilor este primarul localităţii, Adrian Veştea.
„Contează şi ce arăţi, şi cum arăţi“
„Contează şi ce arăţi, şi cum arăţi“, susţine primarul Adrian Veştea. Pentru că Rîşnovul este un oraş binecuvîntat de Dumnezeu, dacă priveşti lucrurile prin prisma peisajului. Munţii cu păduri năvălesc peste drumeţi, iar secolele de fiinţare amintesc că oamenii locului au rădăcinile adînc înfipte în glie şi în istorie. Dar, spune primarul, degeaba eşti binecuvîntat de toate astea dacă nu le şi valorifici cum trebuie într-un mediu concurenţial atît de dur cum este turismul Europei în ultimii ani. „În strategia actualei administraţii locale a oraşului Rîşnov, dezvoltarea turismului reprezintă o ţintă prioritară. Turismul înseamnă locuri de muncă, înseamnă venituri şi pentru populaţie, dar şi pentru bugetul local. Turismul înseamnă şi dezvoltare, şi legături tot mai puternice cu alte regiuni europene. Noi putem declama că vrem să dezvoltăm turismul, să atragem investitori în branşă, să aducem cît mai mulţi turişti aici. Dar bunele intenţii, dacă se opresc la stadiul declarativ, nu ajută la nimic. Primăria Rîşnovului, împreună cu Consiliul Local au depăşit această fază, a «bunelor intenţii», noi chiar ne-am apucat de treabă“, spune primarul Adrian Veştea.
Un calendar atractiv
„Turismul înseamnă nu numai locuri, ci şi evenimente. Evenimente care să atragă, care să incite. Drept pentru care administraţia locală a oraşului Rîşnov a pus la punct un calendar al evenimentelor menite să stimuleze turismul, un calendar care să acopere întregul an“, mai spune Adrian Veştea. „Tăierea panglicii“ noului calendar s-a făcut în urmă cu cîteva zile, cu ocazia primei ediţii a „Serbărilor zăpezii“. Pentru că Rîşnovul era un mare absent din harta sporturilor de iarnă, pînă în acest an. Cînd, pe Valea Cărbunari, s-a desfăşurat ediţia inaugurală a „Serbărilor zăpezii“. „Este un loc parcă anume croit pentru sporturile de iarnă. Avem amplasate aici trei trambuline, iar baza de sport este deja în formare. Urmează să amplasăm o a patra trambulină, cu caracteristicile necesare campionatelor naţionale, iar pîrtia de schi care există deja aici este o pîrtie ce corespunde cerinţelor de etapă de Cupă Mondială. Avem în intenţie să amplasăm pe această pîrtie şi un sistem de teleschi, ceea ce înseamnă certitudine cînd vorbim de introducerea Văii Cărbunari în harta schiului din România“, explică primarul Veştea.
Festivalul naţional ecvestru
O dată cu sosirea primăverii, Rîşnovul găzduieşte o altă manifestare care deja s-a impus nu neapărat prin ineditul ei, cît prin frumuseţea „eroilor“: Festivalul naţional ecvestru. Are loc în luna mai şi este perioada în care armăsari şi iepe de rase nobile, cai de o splendoare rar închipuită se regăsesc la Rîşnov. Începînd din acest an, Festivalul naţional ecvestru a fost prins în calendarul manifestărilor cuprinse în „Zilele judeţului Braşov“, o dovadă a susţinerii administraţiei judeţului Braşov.
Comoara Cetăţii
Cetatea Rîşnovului este un punct cheie în strategia Primăriei oraşului Rîşnov de dezvoltare a turismului. „Ar fi culmea, ca dispunînd de o asemenea comoară istorică, şi mă refer la cetatea medievală care domină oraşul, să nu forţăm valorificarea potenţialului pe care ni-l oferă. În acest context este mai mult decît firesc să ne concentrăm eforturile pentru reuşite de excepţie cînd este vorba de Festivalul «Sunetul Cetăţii». Acest festival, în cadrul absolut deosebit pe care ni-l oferă Cetatea Rîşnovului, reuneşte marile stele ale muzicii populare din România. Important este că noi ne străduim să aducem nu numai cîteva nume celebre ale folclorului românesc, ci vedete ale genului care să acopere toate regiunile ţării; acest festival are loc în iunie-iulie şi este menit a face... încălzirea pentru festivalul medieval din luna august. Un festival asupra căruia nu vreau să dau detalii în acest moment pentru că administraţia locală pregăteşte un întreg pachet de surprize pentru cei care vor veni să asiste la acest festival“, spune primarul Adrian Veştea. Normal, Festivalul medieval nu se poate desfăşura în altă parte decît pe scena Cetăţuii Rîşnovului.
Sărbători locale
În calendarul manifestărilor rîşnovene, imediat după Festivalul medieval încep pregătirile pentru Tîrgul de toamnă, care va reuni, în septembrie, producători agricoli din zonă, într-o inedită competiţie a hărniciei şi rodniciei, dar şi meşteşugari din diferite zone. Luna septembrie mai găzduieşte un moment fierbinte. Este vorba de Balcaniada de schi biatlon pe uscat, competiţie organizată de Clubul Sportiv Şcolar Dinamo Rîşnov şi Primărie. Apoi mai sînt cele două competiţii desfăşurate sub egida Cupei Oraşului Rîşnov, atît pentru copii, cît şi pentru adulţi, la şah şi la tenis de masă, la care se adaugă şi sărbătorile ce fac parte din calendarul naţional, fie că este vorba de Ziua Unirii, din 24 ianuarie, de Ziua Naţională, de la 1 Decembrie sau alte sărbători.
Căluşarii, tradiţie şi provocare
Rîşnovul are şi o sărbătoare care înseamnă mai mult decît suflet. Mai mult decît tradiţie. Este vorba de Căluşari, sărbătoare ce se ţine în fiecare an în ziua de 26 decembrie. „Ţine de rădăcinile noastre, ale rîşnovenilor, de aceea ne este atît de dragă. Este o sărbătoare pe care ne pregătim acum să o lansăm ca punct de greutate în circuitul turistic anual al Rîşnovului, una dintre componentele fundamentale ale promovării turismului de iarnă în zonă“, spune primarul Adrian Veştea. Alături de Căluşarii tradiţionali, datorită cercetătorilor în folclor, de acum în colo poate fi admirat şi un joc deosebit, coborît din veacuri, un joc purtat doar de femei, intitulat ROMANA. „Este o politică a primăriei noastre de a promova atît valorile culturale ale Rîşnovului, cît şi potenţialul turistic al localităţii“, explică primarul Veştea.
Reconstrucţie şi dezvoltare
• Rîşnovul are un Consiliu Local format din oameni ambiţioşi, care ştiu şi care vor să construiască. Oraşul are şi un primar tînăr şi energic. „Dorim să ţinem o legătură cît mai strînsă cu oamenii de afaceri din Rîşnov, să îi sprijinim pe cît se poate, pentru că ei sînt, în cele din urmă, cei ce alimentează bugetul local. Din păcate, în contextul în care despre industria Rîşnovului vorbim mai mult la timpul trecut, iar viitorul se poate construi într-o autentică dinamică a succesului numai în contextul în care vom avea priceperea necesară a dezvolta serviciile şi, prioritar, turismul, strategiile de dezvoltare existente pînă nu demult nu mai au practic nici un fel de valoare. Totul a trebuit regîndit, reconfigurat. De aceea am decis să facem aceste eforturi ale administraţiei publice locale întru stimularea turismului“, explică primarul Rîşnovului, Adrian Veştea.

„Am alcătuit un calendar bogat de evenimente menite a stîrni interesul atît al turistului român, cît şi cel al turistului din străinătate. Numai că, pentru ca turistul să îţi şi vină, ai nevoie de condiţii decente pentru el. Drept pentru care avem în vedere materializarea unui proiect extrem de ambiţios privind reabilitarea centrului istoric al Rîşnovului, un proiect de infrastructură a cărui valoare se ridică la 3,5 milioane de euro. Acest proiect de reabilitare se va derula în perspectiva dezvoltării oraşului Rîşnov şi se referă la reabilitarea conductelor de apă, vechi de peste 60 de ani, ieşite practic din uz, în paralel cu reabilitarea canalizării menajere şi a canalizării pluviale. Pe celălalt palier, programul nostru are în vederea refacerea covorului asfaltic al carosabilului şi a trotuarelor. Străzile cuprinse în program sînt următoarele: Piaţa Unirii, Republicii, Izvorului, Brazilor, Ion Creangă, Mihai Viteazu, I.L. Caragiale, Cetăţii şi parţial strada Florilor. Acest proiect se desfăşoară în parteneriat cu Consiliul Judeţean Braşov şi cu Uniunea Europeană. De altfel, în numele comunităţii noastre doresc să îi mulţumesc domului Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, pentru că s-a implicat activ şi ne-a sprijinit pentru acest proiect“.
Adrian Veştea, primarul Rîşnovului

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: