Ofurile sincănenilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 25.03.2004

* Comuna Şinca se confruntă cu mari probleme la reţelele de gaz, apă, canalizare, salubritate
* Sătenii sînt invitaţi să-şi spună păsurile, astăzi, la ora 16.00, la Căminul Cultural

Echipa Monitorul Expres demarează o nouă campanie menită să vină în sprijinul cetăţenilor. „Audienţele Monitorul Expres - Audienţe la noi acasă“ a pornit prin localităţile judeţului pentru a sta de vorbă cu oamenii despre nevoile şi propunerile lor pentru îmbunătăţirea vieţii comunitare. Primăriile, consiliile locale şi Consiliul Judeţean sînt chemate în faţa cetăţenilor pentru a soluţiona problemele cele mai acute. Prima localitate în care a poposit echipa Monitorului Expres este comuna Şinca.
La sfat cu autorităţile
Comuna cu şase sate, situată în centrul judeţului Braşov, îşi duce existenţa îmbinînd ocupaţiile tradiţionale cu cele ale zilelor noastre. Dincolo de pitorescul vieţii patriarhale, oamenii din Şinca se luptă cu probleme mari. Cele mai acute sînt legate de introducerea reţelelor de utilităţi. Proiectele sînt făcute, realizarea lor întîrzie din lipsă de fonduri. Primarul se zbate să găsească soluţii, iar cetăţenii aşteaptă clipa cînd vor avea apă în casă şi nu vor mai face focul cu lemne. Astăzi, la ora 16, locuitorii din Şinca şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene vor sta la sfat în cadrul unei dezbateri organizate de Monitorul Expres. Împreună vom vedea ce e de făcut ca problemele să-şi găsească rezolvarea.
Necazuri peste necazuri
Şincănenii au, în marea lor majoritate, vîrste de peste 50 de ani. Tinerii au plecat la oraşe sau în Italia, pentru salarii mai bune. Marile unităţi economice din zonă şi-au redus numărul angajaţilor, iar puţinele firme private nu oferă atîtea locuri de muncă cîte ar avea nevoie comuna Şinca. Cei rămaşi pe loc se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Dar nici cele două activităţi nu merg ca pe roate. În Şinca sînt probleme mari, de la împărţirea pămîntului, costul operaţiunilor agricole, la gospodărirea apelor şi dotarea instituţiilor de învăţămînt. Toate au o singură cauză: lipsa fondurilor la bugetul local.
Doar 13%
Există în Şinca o mulţime de parcele de dimensiuni mici, în jurul gospodăriilor. Unii ţărani au avut noroc de pămînt fertil, alţii de bălţi sau bolovani. Şincănenii se limitează la a practica o agricultură de subzistenţă, producînd legume şi cereale doar pentru consumul propriu. Problema proprietăţii asupra terenurilor este cea mai importantă plîngere a locuitorilor care n-au intrat încă în posesia titlurilor de proprietate. „Sînt emise doar pentru 13% din cîte titluri ar trebui. Restul titlurilor n-au putut fi distribuite din lipsa unui tehnician topograf“, explică Radu Munteanu, primarul Şincăi.
Cine să facă parcelarea?
Odiseea aplicării Legii 18 la Şinca a început cu cîţiva ani în urmă cînd primarul a căutat, conform legii, un topograf care să facă parcelarea ştiinţifică a terenurilor. Cei de la Oficiul de Cadastru au invocat lipsa de personal. Radu Munteanu a dat anunţuri prin ziare, în căutarea unui specialist. „Toţi plecau nemulţumiţi de salariu sau pentru că nu aveau experienţa necesară. Am organizat şi un concurs la care nu s-a prezentat nici un candidat“, spune primarul. Aşa că satul a rămas fără parcelare, iar oamenii fără titluri de proprietate. Ei continuă însă să lucreze fîşiile de pămînt care le aparţin, numai că nu au acte pe ele.
S-a găsit o soluţie
„Cînd apar conflicte, nu avem altceva de făcut decît să-i sfătuim pe oameni să se împace. Pe traseul autostrăzii însă, 400 de hectare au fost parcelate şi proprietarii vor intra în posesia lor cît de curînd. Noroc cu autostrada, care e drum naţional şi factorii de decizie au fost nevoiţi să rezolve problema la timp“, spune primarul. Acum situaţia a început să se limpezească. La Primărie au sosit două specialiste în topografie şi oamenii şi-au pus toată speranţa că vor reuşi să devină în sfîrşit proprietari pe pămîntul pe care îl lucrează de mai multe generaţii. Astfel, va fi posibilă înfiinţarea asociaţiilor de proprietari care să lucreze pămîntul pe suprafeţe mari, mai eficient şi mai profitabil pentru ţărani.
Lipsesc microfermele
Şincănenii au probleme şi cu creşterea animalelor. Deşi fiecare gospodărie are mai multe vite şi oi, rasele de animale nu sînt dintre cele mai productive. Primarul are o soluţie eficientă: „Acesta este un domeniu în care se pot obţine rezultate şi mai bune, dar e necesar să înfiinţăm microferme specializate de la 20 de capete de bovine în sus, cu calităţi genetice testate şi cu o furajare corespunzătoare“. Primăria are în plan să defrişeze anumite zone, să distrugă muşuroaiele şi să sporească gradul de fertilitate a solului. Astfel, păşunile comunei vor fi mai întinse şi vor da hrană mai bună animalelor.
Cu viteza melcului
Satele Şercăiţa şi Bucium şi-au rezolvat problema alimentării cu apă înainte de 1989, prin forţe financiare proprii, dar acum reţeaua are nevoie de reparaţii. La Şinca Veche nu există un sistem centralizat de distribuţie a apei. În anul 2000, proiectul a fost evaluat la 59 de miliarde de lei. Banii au venit cu ţîrîita şi nu toţi. S-a început cu lucrările de captare a apei din Pîrîul Strîmba pînă la camerele de acumulare. S-au executat 14,5 km de aducţiune, din cei 18 km. „Dacă vom primi banii în acelaşi ritm ca pînă acum, vom termina proiectul în 25 de ani“, se plînge Radu Munteanu. Mai este întocmit şi studiul de fezabilitate pentru reţeaua de apă a satelor Vîlcea, Ohaba şi Perşani.
Vine gazul!
Problema gazelor naturale este aproape de finalizare. În Şinca tocmai se fac probele oficiale de presiune pentru reţelele din Şinca Veche, Ohaba, Şercăiţa şi Bucium. Pentru acest proiect, Primăria a primit bani de la Consiliul Judeţean. Dar şi populaţia a contribuit cu cote individuale. Primarul a mai făcut rost de bani şi din resurse proprii, prin Consiliul Local, care a dispus vînzarea de material lemnos. Una peste alta, după patru ani de aşteptare, şincănenii vor avea gaz în sobe peste trei săptămîni. În scurt timp, investiţia va cuprinde şi satele Perşani şi Vîlcea, dar mai e nevoie de încă 2,4 miliarde de lei.
Drumuri cu pietriş
La capitolul drumuri comunale, „nu stăm rău“, apreciază primarul, deşi, o dată cu venirea primăverii, lucrările de reparaţii ar trebui demarate. Pe drumurile asfaltate trebuie astupate găurile. Pe 80% din uliţe s-a turnat pietriş, aşa că noroaie nu prea vezi prin comună. Primarul mai vrea să consolideze podeţele din Şercăiţa şi digul de pe pîrîul Perşani, care sînt în pericol să se prăbuşească. Drumul de la Perşani la Grid (6 km) e de pămînt şi Radu Munteanu vrea să toarne balast. Folosirea lui ar scurta drumul între cele două localităţi. În prezent, oamenii sînt nevoiţi să ocolească 25 km. Un alt obiectiv al şincănenilor este ca drumul de la Şercăiţa la mănăstirea Bucium să devină drum comunal.
Puţine linii de transport în comun
La Şinca este curăţenie prin comună, dar nu există un serviciu comunal de salubrizare. Albiile rîurilor trebuie igienizate. Deocamdată, Primăria a identificat locurile în care se vor colecta deşeurile menajere, şi care urmează să fie împrejmuite. Pentru transportul gunoiului s-a achiziţionat un tractor şi, în curînd, localnicii vor avea şi o remorcă basculabilă. Primăria negociază şi pentru înfiinţarea unei rute de transport în comun către gara Perşani. Cîndva, la mijlocul secolului trecut, şi Şinca a avut staţie CFR. În prezent, şincănenii au la dispoziţie o cursă regulată asigurată de autobuzele firmei Codreanu care duce navetiştii, atîţia cîţi mai sînt, la Făgăraş, Braşov şi Victoria.
/b> Prima farmacie
Mai sînt încă multe probleme de rezolvat la Şinca. Zona Morii din Perşani nu are curent electric. În Şinca nu există canalizare pentru ape reziduale. Lucrarea este evaluată la 35 de miliarde de lei. Primarul mai vrea să facă o piaţă agro-alimentară în Şinca Veche. Biblioteca are nevoie de cărţi. Monumentele pentru cinstirea eroilor din satele Bucium şi Şinca Veche nu s-au finalizat. Căminul Cultural Ohaba are nevoie de reparaţii. Şi cel din Şinca Veche are nevoie de amenajări. Primarul e bucuros că a reuşit înfiinţarea recentă a unui punct farmaceutic, singurul din comună. La dispensarul din Şinca Veche s-a reuşit montarea unei centrale termice şi introducerea gazului metan. Aici lucrează doi medici de familie.
Potenţial neexploatat
În domeniul construcţiilor, nu există unităţi cu acest profil în Şinca. Oamenii îşi construiesc singuri locuinţele şi anexele. Cei interesaţi să-şi ridice o casă n-au de unde să cumpere teren intravilan. Ei trebuie să ceară de la proprietarii particulari. Şinca are un înalt potenţial turistic, dar nu e îndeajuns exploatat. Animalele sălbatice care populează zona sînt: ursul brun, cerbul carpatin şi cocoşul de munte, specii ocrotite de lege care ar atrage mulţi turişti. Primăria încearcă un parteneriat cu localitatea elveţiană înfrăţită Cortaillod pentru reabilitarea Băilor Perşani. Consiliul Local a discutat şi posibilitatea creării unor sate de vacanţă în zona Strîmba şi Brădet.
Locuri de muncă
u În prezent, există în Şinca o unitate de prelucrare a produselor din carne, una pentru produse lactate, două mori funcţionale, 5 unităţi de debitat material lemnos şi două ateliere de tîmplărie. Toate sînt private. Şincănenii mai lucrează şi la Depozitul de Combustibili ANRS, depozitul de explozivi de la Poieniţă şi staţia de izolare conducte SC Condmag SA.
Se caută dascăli
u Copiii din comună merg la şcoală, dar rezultatele nu mai sînt cele de odinioară. „De aici au plecat mulţi absolvenţi către facultăţi, acum studenţii poţi să-i numeri pe degete“, spune primarul. Dascălii sînt nevoiţi să facă naveta şi nu rămîn prea mult la unităţile din zonă. Din 1990, nici un cadru didactic nu s-a stabilit la Şinca. Şcoli generale există în Perşani, Şinca Veche şi Şercăiţa, iar în Bucium şi Vîlcea sînt doar şcoli primare. Cele mai multe au fost igienizate, reparate şi dotate cu grupuri sanitare, reţea de apă şi centrale termice.
Cel mai tînăr primar
u Radu Munteanu (foto) are 33 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Silvicultură. În prezent, este cel mai tînăr primar din judeţul Braşov. Cînd a fost ales în fruntea comunei avea doar 29 de ani şi era cel mai tînăr primar din România. El este şi singurul primar liberal din Ţara Făgăraşului. De cînd a preluat frîiele administraţiei locale, a schimbat faţa comunei prin iniţiative care au adus un plus de bunăstare comunităţii.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: