Primarul este acuzat de discriminare

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona POPICA, 05.02.2005

* Un grup de comercianţi, nemulţumiţi că nu au primit tarabe în noua hală din Piaţa Dacia, vor să îl dea în judecată pe primar pentru că i-a numit „ţigani“

Un grup de comercianţi (foto), nemulţumiţi că nu au primit tarabe în noua hală din Piaţa Dacia, vor să îl dea în judecată pe primar, în primul rînd din cauză că Scripcaru i-a numit „ţigani“. George Scripcaru respinge acuzaţia de discriminare, spunînd că s-a referit la activitatea lor, nu la etnia rromă. Iar prin hotărîrea lui de a nu le repartiza tarabe vrea de fapt să pună capăt speculei cu produse agricole.
Bătaie pe tarabele de la Dacia
De trei zile, împărţirea tarabelor din noua hală din Piaţa Dacia a iscat nemulţumiri în rîndul unor comercianţi. Zilnic, protestatarii se războiesc cu administraţia pentru că nu mai sînt lăsaţi să-şi vîndă produsele şi nu li s-a repartizat nici o tarabă. „Noi, ca şi ceilalţi, am făcut pînă acum comerţ în piaţa asta. Sîntem 11 oameni, toţi cu autorizaţie de persoane fizice autorizate. Aşa cum au obţinut tarabe în hală şi alţii, chiar şi cei care nu vînd produse agricole, vrem să avem şi noi dreptul la o tarabă. De ani de zile muncim aici şi vindem fructe şi legume. Ne-am plătit întotdeauna la timp taxele şi celelalte dări la stat. Am făcut cursuri de calificare, aşa cum cere legea. Iar acum, primarul George Scripcaru şi viceprimarul Adrian Gabor nu ne mai dau voie să ne cîştigăm existenţa“, explică unul dintre nemulţumiţi.
Invitaţi în afara halei
Viceprimarul Adrian Gabor a explicat că persoanele care nu au primit aprobare pentru a vinde în hală nu sînt producători, ci intermediari. „În hală îşi vor comercializa marfa numai producătorii agricoli din toată ţara, în procent de 90%, şi cîteva SRL-uri din municipiul Braşov. Scandal fac cîteva persoane, rromi din zona Teliu, care se dădeau pînă acum drept producători, iar acum susţin că sînt persoane fizice autorizate. Li s-a interzis să vîndă în hală, dar sînt lăsaţi să vîndă în piaţă, acolo unde stăteau şi pînă acum“, a explicat Adrian Gabor. Cei 11 spun însă că nu o să mai aibă unde vinde, pentru că în zona unde li s-a indicat să vîndă vor începe amenajările pentru construirea celui de-al doilea tronson, o hală similară cu cea dată deja în folosinţă.
Comercianţi de opt ani
Viceprimarul Gabor a mai explicat că scandalagiii sînt dintre cei care fac speculă cu produse agricole, pe care le cumpără dimineaţa din Piaţa de Gros din Bartolomeu şi le vînd apoi, mult mai scump, în Piaţa Dacia. „Eu îi cunosc. Şi-au făcut acte ca Persoană Fizică Autorizată (PFA), pentru că îşi închipuie că aşa vor putea face în continuare speculă“, spune Gabor. Cei 11 au arătat însă că au autorizaţii PFA de peste opt ani şi au fost întotdeauna bun-platnici. „Într-adevăr, nu sîntem producători agricoli, dar sîntem comercianţi, cu acte în regulă. Cumpărăm şi vindem produse de ani de zile, aşa cum permite legea. De cînd este interzis în România să comercializezi produse? Sau e interzis numai la Braşov? Ar trebui să ni se dea un motiv clar, să ni se explice de ce acolo unde au încăput 115 comercianţi, noi nu avem loc“, se plînge Mihaela Cercel, o fostă proprietară de tarabă căreia nu i s-a aprobat un loc în hală.
„În buletin nu scrie că sînt rrom“
Joi, primarul George Scripcaru le-a explicat vînzătorilor acuzaţi de speculă că „nu mai au ce căuta ţiganii în piaţă“. „Declaraţia asta înseamnă ură de rasă şi discriminare. La mine în buletin nu scrie că sînt rrom, scrie că sînt român. De unde şi-a dat seama domnul primar că sîntem ţigani? O să adunăm toate actele pe care le avem, mergem la un avocat şi îl vom aştepta apoi pe primar să ne dea explicaţii în faţa legii. Pentru că toţi cetăţenii acestei ţări au drepturi egale. Dacă primarul nu ne lasă să muncim, nu vom mai avea cu ce să ne întreţinem familia. Trebuie să murim de foame, pentru că aşa vrea primarul? Sau pentru că sîntem ţigani trebuie să fim exterminaţi?“, întreabă Titi Oţelaş, unul dintre protestatari.
„E un pic mai bine“
Hala nouă din Piaţa Dacia are peste o sută de tarabe şi cîteva spaţii comerciale pentru firmele care desfac produse din carne şi alte alimente. Comercianţii care s-au mutat la noile tarabe spun că se aşteptau totuşi ca hala să le ofere condiţii mai bune. „Este mult mai bine decît în aer liber şi e mai curat. Însă ar trebui să fie acoperite găurile din tavan, şi cele de la îmbinarea halei cu construcţiile existente deja. Sau să fie închisă una din uşi, că ne îngheaţă legumele şi fructele. Iar noi nu ştiu cît o să rezistăm în curentul ăsta“, sugerează Dumitru Zarafcu, unul dintre producătorii din hală.
„Tarabele sînt prea mici“
O altă problemă a comercianţilor din hala Dacia ar fi dimensiunea prea mică, spun ei, a tarabelor, pe care nu încape suficientă marfă. „Înainte vindeam la două tarabe, însă ni s-a explicat că nu avem dreptul acum decît la una singură. Şi asta e aşa de mică încît oricît aş înghesui marfa pe ea, nu încape toată. Iar frigul ne intră în oase la fel ca afară. Din păcate, am 46 de ani şi la vîrsta asta nu mai am unde să mă mai duc să-mi găsesc de lucru, aşa că fac naveta zilnic şi vin aici pentru o pîine pe masă“, spune Maria Zarzulea, o vînzătoare la tarabă.

„Cei care nu au fost primiţi în hală nu sînt producători, ci aveau înainte certificate de producător false. Dacă şi-ar cultiva pămîntul pentru produse agricole, pe care să le vîndă, nu ar conta absolut deloc că sînt rromi. Cînd am folosit termenul de «ţigani», m-am referit la activitatea lor. Adică la ţigănia pe care au făcut-o. Nu am nimic cu etnia rromă, am chiar prieteni rromi şi colaboratori foarte buni. Un exemplu este proiectul Partidei Rromilor, privind o finanţare de 600.000 de euro pentru sprijinirea învăţămîntului pentru rromi. Primăria le-a oferit tot sprijinul în acest scop. Însă, în cazul pieţelor agro-alimentare din Braşov, vreau să văd în hale doar producători de produse agricole. Pentru alte produse avem un proiect privind Piaţa de Miercuri, unde vor avea locuri toţi, fie ei români sau rromi. Nu am investit aproape un milion de euro din banii publici pentru ca să cîştige intermediarii şi speculanţii“.
George Scripcaru,
primarul Braşovului

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: