Din cauza căderilor masive de zăpadă din ultimele zile, salvamontiștii se tem că turiștii care se aventurează pe traseele de mare altitudine pot fi surprinși de avalanșe, iar pe o astfel de vreme acțiunile de salvare sînt anevoioase. O parte a traseelor de acces spre crestele principale din Piatra Craiului și Făgăraș au fost închise tocmai din cauza pericolului de avalanșă.
Tone de zăpadă
Cele mai periculoase zone sînt traseul crestei principale și văile de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, în special Valea Sărății, Valea Bîlea și Valea Sîmbetei. La fel de primejdioase sînt și traseele de pe abruptul Bucegilor, în special Văile Jepilor, Valea Albă, Valea Morarului și Valea Cerbului. Turiștii care se gîndesc să plece pe munte trebuie să uite, pentru cîteva săptămîni, atît de traseele cu acces spre creasta Pietrei Craiului, cît și de sectorul nordic și cel sudic al acestei creste. Pericolul este extrem de mare. Pe versanți s-a depus o cantitate enormă de zăpadă, care poate pleca la vale în orice moment, spune operatorul Dispeceratului Național Salvamont. Turiștii care ajung în situații limită în această perioadă pot apela non-stop numărul 0-SALVAMONT (0725/826668), pentru a cere ajutorul celei mai apropiate echipe de salvatori.
Cum evităm avalanșele?
În general, avalanșele se declanșează pe pante cu înclinația între 20 și 60 de grade. Pe pantele cu înclinație mai mare, zăpada nu se așază, dar poate porni la vale din zonele mai abrupte de deasupra. Se consideră că straturile proaspete de zăpadă, de peste 30 de centimetri, sînt întotdeauna periculoase pe astfel de teren. Turiștii care intră în zone expuse, trebuie să poarte în urma lor, legată de brîu, o cordelină roșie cu noduri, lungă de aproximativ zece metri. De asemenea, o bucată de material textil pusă la gură se poate dovedi vitală în cazurile cînd turiștii sînt îngropați și riscă să se înece cu particulele de zăpadă. Versanții se urcă întotdeauna perpendicular pe direcția pantei, iar zonele periculoase se traversează unul cîte unul.
Dramă în Făgăraș
Cea mai cumplită avalanșă din România s-a produs în 1977, pe 17 aprilie. În zona Bîlea din Munții Făgăraș au murit atunci 23 de persoane surprinse de tonele de zăpadă. Tot în Munții Făgăraș au murit, în decembrie 2002, patru tineri speologi din Oradea. O creastă de stîncă de pe marginea Căldării Caprei era acoperită cu o cornișă care s-a rupt cu ei și a alunecat la vale. Trupurile celor patru s-au prăbușit în gol peste 150 de metri, fiind înghițite apoi în avalanșa declanșată de prăbușirea cornișei. Înainte de a fi îngropați sub zăpadă, cei patru speologi au făcut mai multe fotografii. Aparatul a fost descoperit intact, în primăvara anului 2003.
Tragedie în Bucegi
În ianuarie 2004, în munții Bucegi, salvamontistul Zoltan Budasi, din Oradea, a pornit pe Valea Morarului împreună cu șapte colegi participanți la Cupa CSAM Bucegi la schi alpinism. Valurile de zăpadă au pornit la vale chiar cînd traversau o zonă periculoasă de pe Valea Morarului. Doi dintre schiorii prinși sub tăvălugul de nea au reușit să se dezgroape și au scăpat teferi. Alături de salvamontistul Zoltan Budasi, colegii lui schiori Mike Csaba, Blaga Istvan, Conuț Cosmin și Dorel Jercan au fost îngropați de vii sub tonele de zăpadă.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
