* Statisticienii au calculat că Brașovul e de două ori mai aglomerat ca acum
75 de ani * Trăim în cel mai înghesuit dintre județele din inima țării, cu 110 locuitori pe kilometru pătrat
Sîntem de două ori mai înghesuiți decît în urmă cu 75 de ani. Dacă în 1930 pe un kilometru pătrat erau 50 de locuitori, acum pe aceeași suprafață sînt 110 oameni. Statisticienii au calculat că în ultimii 15 ani numărul brașovenilor a scăzut cu peste 100.000 de persoane. În secolul XXI am intrat deci mai puțini și mai înghesuiți, dar mult mai mulți totuși decît eram la începutul secolului XX.
110 brașoveni
pe kilometru pătrat
Acum, spun statisticienii, județul Brașov are cea mai mare densitate a populației dintre județele din inima țării. Spre exemplu, în Alba sînt 61 de locuitori pe kilometru pătrat față de 55 în 1930. În Harghita sînt 49 de locuitori pe kilometru pătrat față de 38 în urmă cu 75 de ani. În Mureș sînt 86 de locuitori pe aceeași suprafață, în timp ce la Sibiu densitatea e de 78 de persoane, iar la Covasna de 60 de locuitori pe kilometru pătrat. Media densității populației în regiunea de centru a țării este de 74 de locuitori pe kilometru pătrat față de 51 de persoane în anul de referință 1930.
Sîntem mai puțini,
dar mai înghesuiți
În Brașov, densitatea populației a crescut, deși de-a lungul secolului XX ne-am tot împuținat. Spre exemplu, de la 696.000 de brașoveni cîți eram în 1990, acum sîntem 580.000, adică mai puțin cu 16%. Potrivit evaluărilor făcute de Direcția Județeană de Statistică Brașov cei mai mulți brașoveni care au părăsit județul au plecat din mediul urban, unde populația a scăzut de la 539.123 persoane la 441.647 de persoane. La sate, populația s-a redus de la 157.000 de locuitori la 150.000 la ultimul recensămînt.
Brașovencele
trăiesc mai mult
Statisticile mai arată că media de viață în Brașov este mai ridicată în rîndul femeilor. Spre exemplu, durata medie de viață a brașovencelor este de aproape 75 de ani, în timp ce speranța de viață la bărbați este de doar 69 de ani. În perioada 1990 - 1992 speranța medie de viață în Brașov era evaluată la 70,8 ani pe ambele sexe, iar acum media a crescut la 72,2 ani.
Mai puțini elevi, mai mulți studenți
Potrivit statisticienilor, numărul elevilor brașoveni a scăzut în ultimii 14 ani cu 29%. Motivele: scăderea populației județului și sporul natural negativ. Conform Direcției Județene de Statistică, în anul școlar 1995/1996 învățămîntul brașovean avea 117.705 elevi, în 2000/2001 - 110.328, în 2002/2003 - 102.214, iar în 2003/2004 a ajuns la 107.000 de elevi. Statisticile nu includ și învățămîntul superior care a fost privilegiat. Facultățile brașovene au atras de la an la an mai mulți studenți. Față de 1990, cînd în Brașov erau 7.890 de studenți, anul trecut s-a ajuns la circa 30.000 de studenți, adică aproape de patru ori mai mult.
Cărți mai puține, dar mai citite
Bibliotecile publice și cele școlare au fost și ele afectate de mutațiile din perioada perioada postdecembristă. În Brașov există acum 334 de biblioteci față de 391 în anul 1990. Biblioteci publice au rămas 51 față de 53 în urmă cu un deceniu. Numărul volumelor aflate în rafturile acestor instituții a scăzut cu aproximativ 200.000, de la 1.569.000 la 1.328.000. Cu toate acestea, dacă în urmă cu 14 ani erau închiriate pentru lectură 547.000 de cărți, acum sînt solicitate bibliotecilor 972.000 de volume. Asta ar putea însemna că gustul pentru lectură a crescut, dar la fel de bine ar fi un semn că oamenii nu-și mai permit să cumpere cărți, apelînd la cele cu împrumut.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
