Sînt cîteva sute de ani de cînd oamenii cautã sã tãlmãceascã mesajul transmis prin vise.Teorii recente spun cã în timpul somnului, în stare de relaxare, creierul devine permeabil la informaþiile latente din subconºtient, unde prezentul, trecutul ºi viitorul coexistã. Ar fi posibil aºadar ca, într-o stare de conºtiinþã modificatã, cum este visul, sã putem avea acces la informaþii care sînt conþinute de acest spaþiu. lar aceste informaþii pot fi asemãnate cu veritabilele clarviziuni.
Cãlãtoria astralã, voiaj pe tãrîmul
visului
Se spune cã omul posedã ºapte corpuri astrale, între care ºi un corp sideral sau corp al dorinþei, care constituie un soi de mediator psihic. În momentul somnului, corpul astral se desprinde de corpul fizic, de care rãmîne legat printr-un cordon de „argint“, pentru a intra într-o relaþie mai intimã cu lumea astralã, în sînul cãreia se regenereazã. Visele simbolice ºi visele premonitorii sînt aproape întotdeauna legate de cãlãtoriile astrale pe care le facem cînd dormim. Deseori, visele premonitorii anunþã cataclisme ecologice, sociale, dar ºi perioade de viaþã mai grele, soldate adesea cu suferinþã ºi moarte. Existã însã ºi premoniþii „de bine“, în care visele promit bucurii, prosperitate, fericire sau împlinirea unei dorinþe.
Lincoln
a fost asasinat
mai întîi în vis
În anul 1865, în luna martie, preºedintele american Abraham Lincoln a avut un vis atît de înspãimîntãtor, încît l-a obsedat multã vreme. În vis, auzea suspine înãbuºite, ca ºi cum mai mulþi oameni ar fi plîns. Apoi, s-a vãzut plimbîndu-se prin camerele Casei Albe. Într-una dintre ele, era un sicriu înconjurat de oameni. „Cine este mortul?“, a întrebat el. „Preºedintele“, i s-a rãspuns. „A fost asasinat.“ Iar „preºedintele“ era el. A doua zi a vorbit mult cu soþia sa despre acest vis, mãrturisindu-i cã-l tulburã într-un fel aparte. Peste alte douã zile, Lincoln a invitat mai mulþi prieteni la Casa Albã. ªi le-a povestit ºi lor visul ciudat. Prietenii au încercat în zadar sã-l liniºteascã. Abia dupã o lunã, preºedintele a început sã se convingã cã visul a fost doar un vis. Pe 14 aprilie însã, Lincoln ºi soþia sa au mers la Teatrul Ford din Washington pentru a asista la premiera spectacolului „Vãrul din America“. Cuplul prezidenþial s-a aºezat în loja de onoare. Imediat ce lumina s-a stins, s-a auzit un foc de pistol. Preºedintele Lincoln fusese asasinat. A doua zi, sicriul a fost aºezat într-unul dintre saloanele Casei Albe. Exact ca în vis.
Cumnata i-a
prevestit viitorul
În „Hotes de passage“, lucrare în care citeazã ºi comenteazã mai multe întîmplãri paranormale, scriitorul ºi filosoful francez Andre Malraux povesteºte despre un vis care l-a marcat profund. În iarna anului 1944, fiind ofiþer în armatã, a vãzut-o, în timpul somnului, pe cumnata sa apãrînd ºi spunîndu-i: „Iat-o pe cea de-a treia ta nevastã“. Pe atunci, Malraux era cãsãtorit cu cea de-a doua sa soþie, Josette. În dimineaþa imediat urmãtoare, el a primit o telegramã care îl anunþa despre moartea Josettei în urma unui accident. ªi fratele sãu a murit la scurt timp, iar Malraux s-a cãsãtorit cu cumnata lui. Nimeni nu va ºti dacã Malraux a fost influenþat de vis, sau visul i-a anunþat din timp viitorul.
Vestea Primului Rãzboi Mondial
a venit în vis
În noptea de 27 spre 28 iunie 1914, Joseph de Lanyi, episcop de Grosswarden, a fost tulburat de un vis cumplit. Se fãcea cã, pe masa de studiu era o scrisoare primitã de la arhiducele pe care episcopul îl învãþase cu ceva vreme în urmã limba maghiarã. Episcopul a deschis scrisoarea, iar ceea ce a citit i-a provocat o aºa mare emoþie ºi groazã încît s-a ºi trezit imediat. Era ora 4:30 a.m. Episcopul a notat imediat ceea ce citise în scrisoarea ce apãrea în vis. Apoi s-a cufundat în rugãciune. Dimineaþa a chemat-o pe mama ºi i-a citit conþinutul scrisorii din vis: „Eminenþã, soþia mea ºi cu mine am fost victimele unei crime politice, la Sarajevo. Ne încredinþãm rugãciunilor dumneavoastrã. Sarajevo, 28 iunie 1914.“ Semna Franz Ferdinand, arhiduce de Austria, care murea 10 ore mai tîrziu la Sarajevo. Asasinarea sa a fost pretextul care a declanºat Primul Rãzboi Mondial.
Vestea unei
catastrofe
J. W. Dunne, un inginer militar englez, a studiat îndelung premoniþiile viselor. Tot el a dezvoltat ºi explicat fenomenul prin care toþi oamenii trãiesc momente în viaþã pe care parcã le-au mai trãit o datã identic. Dezlegarea acestui mister se aflã în visele aºa-zis premonitorii ce conþin evenimente viitoare. Prin urmare, el ºi-a observat ºi ºi-a înregistrat cu atenþie toate visele, ºi astfel a obþinut rezultate uimitoare. A publicat mare parte din concluzii în lucrarea „An Experiment with Time“ („Un experiment cu timpul“), apãrutã în 1927. Iatã una dintre experienþele personale. În timp ce se afla într-o misiune, în Africa de Sud, în primãvara anului 1902, Dunne a visat cã se afla pe o insulã ameninþatã de o calamitate în care aveau sã moarã 40.000 de oameni. Convins cã visul e un mesaj, el a cãutat sã convingã imediat autoritãþile franceze sã evacueze populaþia acelei insulei. Nimeni nu l-a luat în seamã. Cîteva zile dupã acel vis, Dunne primea ziarul în care era relatatã erupþia unui vulcan pe insula franceze Mt. Pelee din Martinica, dezastru în care au murit 40.000 de persoane. Exact ca în visul lui Dunne.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
