* Cu toate cã mai sînt ºi copii ºi tineri care preferã sã citeascã,
o mare parte dintre aceºtia îºi iau informaþia mult mai uºor de pe
Internet, cîºtigînd în acest fel timp
Tinerii de astãzi se dovedesc a fi victimele modei nu numai cînd vine vorba de haine, papuci sau tunsori. ªi în alegerea cãrþilor aceºtia þin cont de ce e „cool“. Profesorii de specialitate susþin cã „dacã o carte nu e trendy, elevul nu þi-o citeºte“. Dacã în urmã cu 10 ani era „cool“ ca licean sã þi se vadã o carte de Emil Cioran ieºind discret din ghiozdan, acum e la modã Paulo Coelho. ªi nu cu Alchimistul, ci Diavolul ºi domniºoara Prym, Al cincilea munte sau Manualul rãzboinicului luminii, cu care se lãuda chiar Gigi Becali pe posturile de televiziune cã ar fi citit-o.
Cîteva minute
de citit pe zi
Cu toate cã mai sînt ºi copii ºi tineri care preferã sã citeascã, o mare parte dintre aceºtia îºi iau informaþia mult mai uºor de pe Internet, cîºtigînd în acest fel timp. Conform unui studiu fãcut de organizaþia „Salvaþi copiii“, timpul dedicat efectuãrii temelor sau lecturii este mai redus decît cel petrecut cu prietenii sau în faþa televizorului. Pentru lecturã sînt alocate, în medie, 68 de minute zilnic, 20% dintre respondenþi declarînd cã nu citesc nici mãcar cîteva minute. Alþi 22% au susþinut cã citesc timp de 30 de minute zilnic. Lecþiile ocupã douã ore ºi 17 minute din programul unei zile obiºnuite, cu variaþii foarte mari de la un elev la altul. Peste 10% au afirmat cã alocã mai puþin de 30 de minute pentru aºa ceva, 20% îºi rezervã o orã ºi aproximativ 50% din respondenþi, peste douã ore.
Fenomenul
Harry Potter
Cãrþile lui Paulo Coelho sînt vîndute în milioane de exemplare în peste 15 þãri ºi traduse în 56 de limbi, ceea ce explicã popularitatea acestuia. De aceeaºi popularitate în rîndul actualilor elevi se bucurã ºi cartea lui Dan Brown, Codul lui DaVinci. ªi romanul lui Arthur Golden, Memoriile unei gheiºe, ecranizat anul trecut, este unul dintre preferatele tinerilor. Profesorii spun cã ei nu ar fi recomandat astfel de lecturi, care sînt doar populare, însã e bine cã le citesc ºi pe acestea. Printre elevi se aflã la mare cãutare cãrþile SF. Trilogia Stãpînul inelelor este foarte cititã de tineri, spun dascãlii, mai ales de cînd volumele au fost ºi ecranizate. Dintre autorii români clasici, care se studiazã ºi pentru examenul de bacalaureat, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu ºi Marin Preda sînt singurii care se mai bucurã de popularitate printre liceeni. Restul e doar lecturã obligatorie ºi neinteresantã. Elevii de gimnaziu au alte preferinþe. Dascãlii spun cã volumele lui Jules Verne sînt demult depãºite. Acum este secolul lui Harry Potter, ale cãrui aventuri se întind pe ºapte volume semnate J. K. Rowling. Harry Potter este în fapt un fenomen, care i-a prins chiar ºi pe adulþi. Cronicile din Narnia, de C. S. Lewis se aflã de asemenea printre lecturile favorite ale elevilor de gimnaziu.
Cum pot redescoperi copiii plãcerea
lecturii
„Pãdurea spînzuraþilor“, de Liviu Rebreanu, 15 lei. „Cel mai iubit dintre pãmînteni“, de Marin Preda, 43 de lei. „Crimã ºi pedeapsã“, de Dostoievski, 31 de lei. Total: aproape o sutã de lei. Tot atît costã o pereche de blugi trendy sau douã tricouri de firmã. Ce ar alege un adolescent între cele douã variante? „Blugii sau tricourile, fireºte!“, ar rãspunde cu siguranþã orice elev. ªi asta pentru cã o carte nu te îmbracã cool ºi nu atrage priviri admirative pe stradã. Cãrþile de pe rafturile librãriilor au de mai bine de un deceniu inamici puternici. Consumatorii de timp, televizorul ºi calculatorul, precum ºi preþul ridicat al cãrþilor sînt doar cîteva dintre cauzele care îi fac pe tineri sã-ºi piardã din ce în ce mai mult interesul pentru lecturã. Dascãlii din ºcoli se vãd nevoiþi sã contraatace ºi sã foloseascã trucuri pentru a le reînvia elevilor gustul pentru citit.
Patru metode esenþiale pentru atragerea copiilor spre cãrþi
1. Ai vãzut filmul? Vezi ºi cartea. Profesorii de literaturã simt cel mai bine la orele lor dezinteresul elevilor pentru lecturã, conturat acum aproape 10 ani ºi devenit deja un fenomen. Dascãlii spun cã se poate vorbi ºi de elevi recuperabili, care pot prinde gustul pentru lecturã. Cum? Ancoratã bine în realitate, generaþia actualã de liceeni se va lãsa greu convinsã sã citeascã „Pãdurea spînzuraþilor“ sau „Ion“ dupã ce au vãzut ecranizarea la televizor ºi cunosc deja povestea cãrþilor. Profesorii spun însã cã provocarea la lecturã nu e imposibilã, depinde doar abilitatea de a o face atractivã. Unii dintre profesori au recurs la trucuri. Vãd ecranizarea împreunã cu elevii, citesc cartea ºi apoi comenteazã, sesizînd diferenþele dintre carte si film. Iar elevii par atraºi de acest gen de exerciþiu. Cel care nu a citit cartea ºi s-a mulþumit doar cu filmul poate fi repede prins atunci cînd i se cer detalii. Dacã povesteºte doar detalii din film, e clar cã n-a citit cartea.
2. Campanii publicitare. O altã metoda de atragere a tinerilor spre lecturã, indicatã de profesorii de literaturã, este aceea a campaniilor media, în care s-ar putea implica ºi Ministerul Culturii ºi cel al educaþiei. Profesorii cred cã s-ar putea gãsi fonduri, aºa cum s-au gãsit pentru campaniile anti-fumat.
3. Întîlnirile cu scriitorii. Dascãlii considerã eficiente ºi cercurile de lecturã activã, în cadrul cãrora elevii sînt încurajaþi sã propunã chiar ei lectura unor cãrþi din afara programei. Aceste cercuri au însã puþini adepþi, sub 10, spun profesorii. Întîlnirile cu scriitorii ºi oamenii de culturã ar putea avea un impact puternic asupra elevilor. Tinerilor le place sã-i vadã pe scriitori în faþa lor, sã vadã cã sînt reali, cã existã, cã nu sînt doar niºte fotografii în manuale.
4. Despre cãrþi ºi autori, fãrã demagogie. Încercãrile dascãlilor de a-i atrage pe elevi spre lecturã nu se opresc aici. Unii profesori spun cã reuºesc sã-i facã pe copii sã citeascã prezentîndu-le fiecare autor din manualul de românã fãrã prejudecãþi sau dogmaticã. Scriitorii sînt prezentaþi fãrã superlative, fiecare cu lipsurile lui, dar ºi cu momentele de genialitate. Astfel, copilul este mult mai interesat sã citeascã. Nu numai profesorii de literaturã îi pot atrage însã pe tineri spre lecturã. ªi pãrinþii au aici un rol important. Cu condiþia sã citeascã ei înºiºi.
Generaþia Monicãi Columbeanu: dacã
n-ai carte, ai parte
„Sincer, îmi ia mult sã citesc o carte. Mãcar o sãptãmînã, dacã e mai groasã. ªi atunci prefer sã mã uit la un film pe calculator, sã fac un joc“, mãrturiseºte Vlad, elev în clasa a X-a. „Cãrþile mi se par total nefolositoare. Pagini întregi de iluzii. Viaþa e realã“, spune, plin de filosofie, ªtefan, elev în clasa a XI-a. În acest mod gîndesc mii de adolescenþi, care preferã sã facã orice altceva decît sã citeascã o carte. Ca de exemplu, sã priveascã la televizor. Sau sã vadã un film pe calculator, sã stea de vorbã cu prietenii pe messenger.
Profesorii ºtiu ºi ei cã televizorul ºi calculatorul sînt cele mai mari consumatoare de timp. Iar cãrþile concureazã cu greu astfel de activitãþi, care sînt de fapt principalele cauze pentru care copiii, adolescenþii din ziua de astãzi nu mai citesc. Cum tinerii îºi petrec cea mai mare parte a timpului liber în faþa televizorului, tot aici îºi descoperã ºi modelele, de la Gigi Becali la Monica Columbeanu. Pentru cã promoveazã oameni de succes care intrã în categoria inculþilor, mass-media este, în opinia dascãlilor, o altã cauzã a dezinteresului pentru lecturã. „Pe toate canalele apare Becali sau Columbeanu. Pãi, copiii noºtri cum sã nu-i ia ca modele? Sînt oameni care au reuºit financiar fãrã sã exceleze însã la carte. ªi atunci, cum noile generaþii de tineri sînt pragmatice, îºi doresc acelaºi tip de succes. Sã aibã bani fãrã prea mult efort intelectual“, este de pãrere profesoara Mihaela F.
De ce nu
citesc elevii?
În cazul în care un tînãr a prins totuºi gustul cititului, deprinderea riscã sã se piardã în familie dacã mama ºi tata nu dau ei înºiºi exemplu. Greutãþile societãþii fac însã în aºa fel încît aceºtia aleargã de colo-colo pentru susþinerea gospodãriei, iar copiii se educã singuri în faþa televizorului. Nici programul de ºcoalã al elevilor nu le permite acestora sã aibã timp pentru citit, cred dascãlii de limba românã. „Programele sînt foarte încãrcate. Elevul ajunge acasã epuizat dupã ºapte-opt ore de ºcoalã. ªi tot ce-ºi doreºte este sã se relaxeze. Practic, nu are timp fizic pentru a acoperi toatã lectura obligatorie pentru clasã. Trebuie sã rupã din timpul altor activitãþi, ºi e mai greu“, spune profesoara de românã Mihaela F. Preþul unei cãrþi nu este nici el încurajator. Dimpotrivã. Concureazã direct cu preþurile la îmbrãcãminte. Iar niciun adolescent nu poate fi convins sã renunþe la un tricou „trendy“ pentru o carte, oricît de interesant i-ar fi prezentatã aceasta. „Între o carte ºi un obiect de îmbrãcãminte, elevul nu va alege niciodatã varianta a doua“, spune profesoara Mihaela F. Cititul unei cãrþi este uneori descurajat chiar de unele edituri. Pe piaþã se gãsesc volume care aparent sînt reeditãri ale unor romane sau cãrþi de succes pentru copii. Cînd le cumperi însã, constaþi cã sînt de fapt rezumatul cãrþii. Oferta este tentantã pentru elevii cãrora nu le place sã citeascã, dar descurajeazã interesul pentru lecturã ºi pune în pericol obiºnuinþa pentru o lecturã adevãratã.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!