* Pregătirea în particular la disciplinele cerute la examenele de admitere reprezintă practic o a doua școală pe care o urmează foarte mulți elevi
* Costul meditațiilor depășește taxa de școlarizare la facultate
Pregătirea în particular la disciplinele de examen reprezintă practic o a doua școală pe care o urmează o mare parte dintre elevi. O școală pentru care părinții aproape că plătesc mai mult decît echivalentul taxei de școlarizare la o facultate privată. Fenomenul meditațiilor este foarte răspîndit, mai ales în cazul unităților de învățămînt de elită, acolo unde, cu precădere în clasele terminale, proporția celor care merg la preparator ajunge și la 80% potrivit declarațiilor date de elevi și la 60% în viziunea dascălilor.
Fenomenul a căpătat o amploare deosebită față de sfîrșitul anilor 90, atunci cînd pregătirea cu profesorul în particular se făcea pentru admiterea la facultate.
Deși se spunea că desființarea examenului de admitere va sparge piața meditațiilor, aceasta chiar s-a consolidat: acum, admiterea în învățămîntul superior este pe bază de dosare, ceea ce înseamnă că elevii au nevoie de note mari, atît în timpul anilor, cît și la examenele naționale.
Consecința este că școlarii, împinși de la spate de părinți sau profesori, încep orele suplimentare chiar din clasele primare.
Meditațiile au devenit o modă care antrenează din ce în ce mai mulți elevi și părinți. O modă scumpă, pentru care mama și tata trebuie să scoată din buzunar sute de lei în fiecare lună. Pregătirea în particular la disciplinele cerute la examenele de admitere reprezintă practic o a doua școală pe care o urmează foarte mulți elevi. Fenomenul a căpătat o amploare deosebită față de sfîrșitul anilor 90, atunci cînd pregătirea cu profesorul în particular se făcea pentru admiterea la facultate. Din ce în ce mai mulți tineri simt nevoia să-și aleagă un profesor care să le acorde o atenție deosebită, fie că este necesar, fie că nu.
Piața meditațiilor,
în continuă creștere
Oficialii care au crezut că, odată cu desființarea examenelor de admitere, va dispărea moda meditațiilor de pe piața învățămîntului românesc au avut parte de o mare dezamăgire. Efectul a fost contrar așteptărilor și piața meditațiilor s-a dezvoltat. Acum, cînd admiterea în învățămîntul superior se face pe bază de dosare, iar la testele naționale contează notele obținute în gimnaziu, elevii se străduiesc să obțină note mari în timpul școlii, ajutați de meditatori. În consecință, încep să se intereseze de profesori meditatori fie pentru că așa e moda, fie că sînt împinși de la spate de părinți. Cum deja a început cel de-al doilea semestru, elevii de gimnaziu sînt din ce în ce mai aproape de testele naționale, iar liceenii de bacalaureat. Apropierea de examene îi face să-și intensifice efortul prin meditații din ce în ce mai dese, pentru cît mai multe materii.
Peste 1.000 euro
pe an
Părinții care au un copil într-o clasă terminală se confruntă uneori cu probleme financiare greu de depășit. Meditațiile pentru testele naționale și bacalaureat pot ajunge la sume exorbitante. Pînă la testele naționale și bacalaureat mai sînt doar trei luni, timp în care elevii trebuie să se pregătească intens. Unii dintre ei, fără lecții particulare, nu pot reuși. La un calcul simplu, pentru un elev care se pregătește la o singură disciplină de două ori pe săptămînă, fiecare ședință fiind de 25 RON (preț mediu - n.r.), părintele trebuie să scoată din buzunar 600 RON. Dacă elevul trebuie pregătit la două materii, situația devine tragică pentru o familie cu venit mediu. Un părinte poate achita pentru două ședințe, săptămînal, la două discipline, la un preț de 30 RON pe ședință, suma de 4.300 RON, adică peste 1.000 de euro, după aproximativ nouă luni. Astfel, costul meditațiilor depășește chiar taxa de școlarizare la facultate, în medie de 500-600 euro anual. Profesorii care nu sînt de la oraș au prețurile mai scăzute, în rest tariful variază de la 15 RON pînă la 50 RON, explică un elev de clasa a XII-a de la Colegiul Național Andrei Șaguna. Costul a două ore de pregătire în particular variază între 20 de lei, cu profesori sau studenți găsiți la mica publicitate, urcînd pînă la 60 de lei, în cazul profesorilor care și-au format un renume. Suma diferă de la profesor la profesor. Eu nu cred că renumele influențează tariful meditațiile, a spus Vasilica Diaconu, inspector adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Brașov.
Trei categorii
de elevi care
fac meditații
În opinia specialiștilor în educație, meditațiile se fac cel mai des pentru a trece de testele naționale și de bacalaureat. Probabil că mai există o categorie de copii care au nevoie cel puțin temporar de meditații pentru a depăși anumite rămîneri în urmă. De asemenea, unii părinți, mai ales cei cu bani, cred că succesul la școală al copiilor lor este asigurat de un plus de pregătire. Meditațiile trebuie să se facă cu măsură, atît cît este necesar. Dacă se insită cu meditațiile, le facem mai mult rău acestor copii care vor fi învățați să fie depedenți de alții. Un copil normal, cu preocupări normale, poate și trebuie să se descurce singur, a afirmat Stan Panțuru, profesor universitar doctor la Facultatea de Științele Educației, Unversitatea Transilvania.
Trei argumente
pentru meditații
Pregătirea a devenit un fenomen foarte răspîndit, mai ales la școlile și colegiile de elită acolo unde elevii merg la un meditator în proporție de 80%, potrivit elevilor, și 50%, conform profesorilor. Nu știu care este procentul celor care merg la meditații, dar, personal, sînt de acord cu lecțiile particulare. Părintele care nu are copil la școală poate să zică că este o aberație, dar ca părinte, ca un om ocupat, eu personal, am angajat un meditator pentru copilul meu, este de părere Vasilica Diaconu. În opinia inspectorului, orele în particular au devenit o modă și se fac din trei motive. Primul dintre ele este că se fac meditații în caz de performanță, pentru că elevul este foarte bun și trebuie să-și mențină statutul. După aceea, există situația cînd elevul este slab și atunci trebuie ajutat, iar cel din urmă motiv este că îl scapă pe părinte de responsabilitatea care i-ar reveni lui de a avea grija ca temele copilului să fie rezolvate corect și la timp, a spus Diaconu. Dar nu puține sînt cazurile în care dascălii îndeamnă la pregătire în particular fie prin sugestiile pe care le dau la ședințele cu părinții, fie prin notele pe care le acordă elevilor, iar motivația este de a-și rotunji veniturile după cum afirmă un elev de la Colegiul Național Unirea. În prezent, nu cunosc astfel de situații. N-a sesizat nimeni la Inspectoratul Școlar situații în care colegii profesori ar da note mici în acest scop, pentru a veni copiii la meditații, a mărturisit inspectorul.
O mînă de ajutor
pentru părinții
ocupați
Un motiv care a determinat consolidarea pieței meditațiilor din ultimii ani este și dorința părinților, mult prea ocupați cu munca, de a ști că de temele copiilor lor se ocupă cineva. Faptul că altcineva are grijă de lecțiile copiilor îi scapă pe părinți de o grijă uneori copleșitoare. Cum școala românească nu oferă încă program de activități de după-amiază, soluția meditațiilor este singura la îndemînă. Moda meditațiilor a venit de la faptul că părinții nu mai au timp să se ocupe de copii. Puțini dintre elevi au dorința de a-și pregăti riguros temele. Atunci părintele este obligat să-l verifice. La ora actuală părinții sînt foarte ocupați, nu au timp să-și controleze copiii și atunci lasă acest lucru în seama altei persoane, profesorul meditator. Eu, personal, pentru liniștea mea, am angajat un profesor meditator. Acesta te scapă de o responsabilitate și de o grijă, a mai spus Diaconu.
Meditația ridică nota
Elevii fac meditații, după cum afirmă chiar ei, pentru că au nevoie de ajutor. O elevă de clasa a XII-a de la Colegiul Național Andrei Bîrseanu mărturisește că la meditații rezolvă exercițiile pe care nu le înțelege. Meditația este un ajutor în plus și te constrînge. Vrei, nu vrei, trebuie să mergi, a spus eleva. Dar tinerii afirmă că fac meditații și din alte motive. La școală se face materia superficial. Cînd eram în clasa a VIII-a, nu se preda tot ce trebuie la oră. Se mergea pe interese și cu ajutorul meditațiilor am reușit să intru la un liceu mai bun decît dacă nu făceam. Colegii mei mai fac și acum meditații. Nu înțeleg la școală, și asta îi mai ajută. Îi și ridică puțin, de la 3 la 5, mărturisește o elevă de clasa a X-a de la același liceu. Elevii de la un liceu cu profil industrial trebuie să ia ore suplimentare dacă vor să-și urmeze studiile. Ceea ce se face în programă nu este suficient pentru a intra la facultate. De aceea trebuie să meargă la meditații. În general, cei care nu-și bat joc de banii părinților au rezultate mai bune și se vede diferența, susține Gheorghe Pescaru, profesor de fizică ieșit la pensie de la Grupul Școlar Industrial Auto.
E mai comod
să facă meditații
Dinamica pieței meditațiilor de la colegiile de elită, în general, este foarte diferită de cea de la grupurile școlare cu profil industrial. Paradoxală este situația liceelor cu renume. Profesorii susțin că meditațiile nu sînt necesare dacă elevul este atent la clasă și dascălul explică așa cum trebuie. Cu toate acestea, la liceele de elită, unde se presupune că și calitatea dascălilor e ridicată și nivelul elevilor mai bun, ponderea meditațiilor e mai mare decît la alte școli. Copiii buni învață singuri, dar uneori ei trebuie împinși de la spate. La noi, elevii fac meditații din cauza comodității. E mai comod ca un profesor să stea pe capul lor și să le spună ce să facă, a explicat Mihaela Bardos, profesoară de religie la Colegiul Național Andrei Bîrseanu. Pe de altă parte, elevii spun că în clasele lor fenomenul meditațiilor este generalizat. E mai ușor să-ți explice un profesor în particular. La clasă sînt prea mulți elevi și nu se poate ocupa de toți, mărturisește un elev de la clasa a X-a de la Colegiul Național Unirea.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!