* Un studiu recent arată că doar 1% din profesorii și cercetătorii Universității Transilvania sînt cunoscuți în comunitatea științifică internațională
Asociația Ad Astra, preocupată de monitorizarea comunității științifice din România, a realizat un studiu asupra activității cercetătorilor români în ultimii cinci ani. S-au luat în calcul performanțele oamenilor de știință români, recunoscute la nivel internațional. Nici jumătate dintre ei nu s-au remarcat prin publicarea unui articol științific în revistele de specialitate ale lumii. Universitatea Transilvania, instituția brașoveană cu cei mai mulți cercetători, e a 26-a pe lista universităților de stat românești care au contribuit cu lucrări științifice la dezvoltarea mondială a științelor.
76 din Brașov
Raportul Ad Astra pe perioada 2001-2005 arată că, în România, activează circa 26.000 de cercetători. Dintre aceștia, doar 34% au publicat cel puțin un articol indexat de ISI Web of Science, autoritatea care centralizează producția științifică din lume. Nu s-a luat în calcul și numărul de brevete acordate cercetătorilor din România, deoarece cifra e neglijabilă. În 2004, cercetătorii români au primit opt brevete de la oficiul SUA, un brevet de la oficiul japonez și niciunul de la cel european. Dintre cei aproximativ 9.000 de cercetători români de ale căror lucrări a auzit și comunitatea științifică internațională, 76 sînt brașoveni. Doar șase au publicat mai mult de patru articole științifice. Adică 1% din totalul profesorilor și cercetătorilor. Ca performanțe științifice, Universitatea Transilvania e pe locul 26 din 52 de universități de stat din România. După cea din Bacău, dar înaintea Academiei de Poliție.
O lucrare și jumătate la suta de cercetători
Cartea Albă a Cercetării din România, disponibilă pe Internet la adresa http://www.ad-astra.ro/cartea-alba, pomenește Universitatea Transilvania pe locul 38 din 276 instituții românești care aveau activitate de cercetare în 2005. Brașovenii au publicat 15 articole de specialitate. Anul acesta sîntem pe locul 25 din 149, cu opt articole din care cele mai multe, patru, sînt din domeniul fizicii. În anii precedenți, cele mai numeroase articole au fost din chimie. Studiul asociației Ad Astra precizează că Universitatea Brașov are 935 de profesori și cercetători. 6% din ei au publicat mai mult de un articol științific, 2% mai mult de două și 1% mai mult de patru, adică de 15 ori mai puțini decît Universitatea Babeș-Bolyai situată în fruntea clasamentului, și de patru ori mai puțin decît media pe țară. În topul universităților din România din 2006, inclusiv cele particulare, Universitatea din Brașov e pe locul 32 din 50, cu 1,5 lucrări la 100 cercetători. Anul trecut, era pe locul 22. În 2001, producția științifică pe localități situa Brașovul pe locul 9. În 2005, am coborît pe locul 13.
Avem nevoie de cercetare
Studiul analizează statistic și calitativ situația cercetării în România arătînd că numărul cercetătorilor autohtoni a fost în scădere dramatică imediat după 1989, urcînd imperceptibil în ultimii ani. În 2003, aceștia reprezentau 0,26% din populația activă, comparativ cu 0,78% în Uniunea Europeană sau cu 0,54% în ultimele 10 țări recent intrate în UE. Pentru a ajunge la media UE, ar trebui ca numărul de cercetători din România să crească de trei ori, adică cu aproximativ 52.000 de cercetători, se estimează în raport. Cercetătorii români sînt tot mai puțini în rîndul tinerilor sub 40 de ani, aceștia regăsindu-se în lista ISI cu activitate de cercetare în instituții din alte țări. Doar 36% din cercetătorii români cu performanțe de nivel internațional lucrează în România, un număr aproape dublu lucrînd acum în străinătate.
Pe ultimul loc în Europa
* În 2005, România se afla pe ultimul loc în Europa, ca producție științifică pe cap de locuitor. După căderea comunismului, producția publicațiilor românești a crescut în biologie, științele pămîntului și spațiale, fizică, și a scăzut în medicină, științe sociale și inginerie. În 2001, polonezii ne depășeau de 3,4 ori, bulgarii de 4,6 ori, iar ungurii de 5,4 ori.
Catalogul clasamentelor
* Institute of Scientific Information (ISI) din Statele Unite se ocupă cu monitorizarea calității revistelor științifice. Sistemul ISI face clasificări ale oamenilor de știință, universităților, sau chiar ale țărilor, în funcție de numărul de articole publicate și mai ales în funcție de numărul total de citări ale articolelor apărute pe un anumit domeniu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!