* Deºi elevii au susþinut cã subiectele de anul acesta au fost uºoare, profesorii care le-au corectat lucrãrile sînt de altã pãrere
Deºi elevii au susþinut cã subiectele de anul acesta au fost uºoare, profesorii care le-au corectat lucrãrile sînt de altã pãrere. Ei au descoperit în rãspunsurile lor o mulþime de „perle“. Cele mai multe au apãrut, aºa cum era de aºteptat, la limba ºi literatura românã, acolo unde elevii au simþit nevoia sã-ºi punã „amprenta personalã“ asupra basmului popular, dar ºi asupra gramaticii limbii române.
„Prîslea cãuta infractorul care furase merele de aur“
Astfel, un elev explicã cum cã „basmul popular este sustras din popor“, iar un altul, în încercarea de a expune caracteristicile acestei specii literare, susþine cã „basmul poate fi din popor sau de unul singur, aºa cum este Eminescu, care interpreteazã opere de unul singur“. Însã, „cel mai mare adunãtor de basme“ este Petre Ispirescu. Dacã vrem sã aflãm mai multe caracteristici, ne explicã un tînãr absolvent de clasa a VIII-a: „în basm, dialogul este mic“. Din unele lucrãri de la testele naþionale putem afla despre „Prîslea cel voinic ºi merele de aur“, lucruri absolut inedite! Dupã un studiu „aprofundat“ al chestiunii, un elev a ajuns la concluzia cã „în expoziþiune ne este prezentat mãrul împãratului“. „Timpul în acest basm este nedeterminat, dar ne putem da seama cã este un timp destul de demult deoarece foloseau sãgeþi“, concluzioneazã alt tînãr. Un alt elev „studios“ a scos din profunzimea minþii sale cã „împãratul avea o grãdinã ºi în fund avea un mãr“, pentru ca, din altã lucrare sã aflãm cã „Prîslea cãuta infractorul care furase merele de aur“.
„Mircea cel voinic“
era bãiat educat
Confuziile nu se opresc aici. Un elev insuficient pregãtit a rebotezat personajul principal al basmului „Prîslea cel voinic“: „Mircea cel voinic era necãjit ºi se simþea rãu pentru cã merele erau stropite, iar cînd a muºcat din mãr i-a rãmas în gît o bucatã ºi cînd ºi-a dat seama era tîrziu“. Despre Prîslea mai aflãm cã „fiindcã era educat, le lãsa pe fete sã se urce primele pe frînghie“. Cei cu ceva mai multã inspiraþie au povestit foarte savuros cursul evenimentelor. „Zgripþuroaica, în zbor, rãmîne fãrã energie ºi îl roagã pe Prîslea sã îi dea o bucatã din fesa lui, dar pe care i-o va înapoia ºi i-o va lipi cu salivã“. Alt învãþãcel a înþeles din basm cã familia eroului nu este tocmai „ortodoxã“ pentru cã „fraþii lui Prîslea erau niºte panarame care se dau mari“. Personajul principal al basmului duce o luptã aprigã cu zmeul. „Prîslea avea în mînã un baltag. Ei s-au bãtut acolo mult. I-a tras un baltag în cap la zmeu ºi a intrat pe jumãtate în pãmînt. Apoi Prîslea a venit ºi s-a suit pe o pasãre mare ºi a venit acasã“. Evident, finalul este unul „de basm“: „au trãit fericiþi pînã s-au istovit“.
A treia variantã
de gramaticã a Academiei
Nu doar caracterizarea unui basm popular din cele studiate i-a pus pe copii la încercare. ªi la celelalte subiecte au existat unele încercãri de exprimare „plasticã“, soldate cu perle. „Am petrecut o noapte de vis pe muºchii groºi ai pãdurii“, scrie un elev aflat într-un mare moment de „inspiraþie“. „Casa bunicilor este aºezatã într-o zonã de munte unde un miros coboarã peste casele oamenilor, de parcã toþi s-au îmbãtat“, spune altul. La gramaticã s-au mai gãsit cîþiva elevi inventivi. Conform unei variante de ultim moment a gramaticii, inventatã chiar în timpul examenului de un elev, ar exista în limba românã „propoziþia subordonatã circumstanþialã timpurie“. Iar dacã o parte dintre copiii care au trecut zilele trecute de testele naþionale ar fi viitori academicieni, atunci ar trebui sã învãþãm cu toþii peste ceva timp, cum aratã ºi un „atribut retrospectiv pronoinal”!
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!