* Ieri, 4.624 de absolvenți de clasa a VIII-a din județ au dat proba la matematică * Baremele de corectare de la proba de limba
și literatura română conțin greșeli și ambiguități
4.624 de elevi brașoveni, absolvenți ai claselor a VIII-a, au intrat ieri în sălile de examen pentru proba scrisă la matematică. Dacă după testul de limba și literatura română, 87 de copii și-au pierdut șansa de a mai participa la această sesiune, ei neprezentîndu-se la examen, ieri, alți opt au ales să nu vină. Și de parcă emoțiile examenului nu le-ar fi fost suficiente, elevii au aflat cu surprindere că baremele de corectare de la proba de limba și literatura română conțin greșeli și ambiguități care le-ar putea aduce depunctări celor care au judecat cîteva cerințe după regulile noii gramatici a Academiei.
Subiecte ușoare
Deja obișnuiți cu emoțiile examenelor, elevii nu au avut mari probleme la matematică. Majoritatea celor care au ieșit la ora 11.00 din clasele centrelor de testare aveau zîmbetul pe buze și păreau încrezători în șansele de a lua o notă bună. Am avut emoții mari și de data asta. Nu credeam că va pica funcția. A fost mai ușor ca la limba română. Prima parte, cel puțin, a fost extrem de simplă, nici nu-mi imaginam că va fi așa. A fost super. Voi lua, probabil, peste 7. Acum să vedem ce va fi și la istorie, spunea euforic o elevă care tocmai ieșise din sala de examen. Un alt copil, cu înclinații mai vagi spre disciplinele reale, spunea că subiectele au fost de nivel mediu. Dar mie mi s-a părut că la română a fost mai ușor. Oricum, iau cinciul fără probleme. La română voi lua mai mult și se va compensa, crede băiatul. Ceea ce așteaptă copiii și părinții deopotrivă, în acest moment, este finalul examenului. Între timp însă, azi pe candidați îi așteaptă proba la alegere. Majoritatea elevilor brașoveni au optat pentru Geografia României. 3.500 dintre absolvenții de clasa a VIII-a vor susține azi această probă, și doar 1.228 pe cea de Istoria românilor.
Nota 8.00 pentru
elevii muncitori
Inspectorul școlar de specialitate, Cătălin Ciupală, crede că subiectele de la matematică au avut un grad de dificultate mediu și orice elev care a muncit la orele de curs ar fi trebuit să ajungă fără probleme la nota 8.00. Elevii de clasa a VIII-a au primit un subiect alcătuit din două părți, a cîte cinci, respectiv trei puncte. Sînt subiecte normale. Nici prea grele, nici prea ușoare. Prima parte nu avea nimic ce ar fi putut ridica probleme. Se puteau lua foarte ușor 10 puncte și de la partea a doua. Totuși, în partea a II-a, subiectul 1, subpunctul b și subiectul 3, subpunctele b, c și d, cred că vor face departajarea între elevi. Problemele nu sînt foarte diferite de cele de la simulări. Sînt subiecte bine făcute. Nota 5 se putea lua lejer. Și cred că și nota 10 se va lua. Sînt convins că anul acesta vom avea destule note maxime. Față de acum patru ani, de exemplu, cînd foarte greu se putea trece de 9.00, acum nota 8.00 se poate atinge chiar lejer. Iar cei mai bine pregătiți pot lua 10, a apreciat inspectorul școlar de matematică.
Greșeli în baremul de la română
Chiar dacă lucrările lor sînt aproape corectate, proba de limba și literatura română încă le mai creează coșmaruri adolescenților. După afișarea subiectelor și a baremelor de la această probă, cîțiva elevi, profesori și părinți au sesizat greșeli în baremul de corectare. Deși Ministerul Educației și Cercetării a declarat înaintea începerii examenelor naționale că la corectare se va lua în considerare și vechea gramatică, și cea nouă, se pare că baremul oficial de corectare dă, la cîteva puncte, doar rezolvarea după vechile reguli. Unul dintre aspectele incriminate este cel din partea I a subiectelor, la punctul 8, unde elevilor li s-a cerut să transcrie din textul lui Ion Pillat, Copil de-odinioară, propoziția subordonată și să-i precizeze felul. Baremul spune clar că elevii primesc două puncte dacă scriu că propoziția subordonată Cînd sufletul împovărat venise/ Cu tîrna lui de poame și de vise/ În casa amintirilor închise este circumstanțială de timp. Ceea ce, în opinia conf. univ. dr. Andra Vasilescu, este greșit. Propoziția este atributivă circumstanțială. Se subordonează substantivului toamna, cu sens temporal, ceea ce permite folosirea adverbului relativ «cînd» și explică semnificația suplimentară circumstanțială a atributivei. Această interpretare se susține și prin relația timpurilor verbale (iarna, asociată cu prezentul, toamna, asociată cu trecutul marcat textual prin mai mult ca perfect) și tematic (toamna este evocată prin sugestiile de natură și prin sentimentele pe care acest anotimp le evocă).
Bani pierduți aiurea pe meditații
La rîndul său, Mihai Stan, inspector de română la Serviciul Național de Evaluare, unul dintre autorii subiectelor și baremelor, admite că propoziția poate fi considerată atributivă, dar, în spiritul vechii gramatici învățate de copii, ea este temporală. Prof. conf. dr. Andra Vasilescu consideră însă că propoziția este atributivă și după noua și după vechea gramatică.
O altă problemă a fost la punctul 5, unde absolvenților de clasa a VIII-a li s-a cerut să indice valoarea morfologică a mai multor cuvinte, printre care și a cuvîntului iar. Acolo se pot pierde puncte prețioase, pentru că același barem spune că iar trebuie considerat adverb de mod. În realitate, iar poate fi considerat atît adverb de mod, conform vechii gramatici, cît și adverb de timp, după noua gramatică.
Ambele variante trebuiau indicate în barem ca fiind corecte, însă numai cel în conformitate cu vechea gramatică este luat în calcul de către cei care au făcut subiectele.
În aceste condiții, elevii care s-au meditat pe bani grei cu profesori universitari și au studiat la orele particulare și noua gramatică se pot vedea în situația de a fi cheltuit sume uriașe degeaba. Profesorii care au corectat deja în mare parte lucrările au avut și ei dificultăți în a decide dacă se vor lua exclusiv după baremul de corectare sau vor ține cont și de indicațiile MEdC de dinainte de examene.
Măsuri de siguranță
După incidentul de sîmbătă, cînd un ziarist a reușit să obțină subiectele probei de istorie, reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au devenit foarte vigilenți. Însuși ministrul Mihail Hărdău a asistat la distribuirea plicurilor cu subiecte, ieri. Pentru a putea aduce subiectele de geografie și de istorie la Brașov, a fost nevoie ca însăși Vasilica Diaconu, inspectorul general adjunct care coordonează desfășurarea testelor naționale în județul nostru, să se deplaseze la București. Astfel, examenul de ieri, la matematică, a fost supervizat de celălalt inspector genaral adjunct, Anna Farkas.
Rezolvările diferite
sînt punctate
Pentru a nu exista niciun fel de contestații asupra modului de corectare, baremul de de la matematică prevede clar că se acordă punctajul maxim corespunzător pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem. Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele punctajului indicat de barem. Punctarea rezolvărilor parțiale este o noutate pentru modul de corectare a lucrărilor de matematică, în acest an, și vine în sprijinul elevilor, valorificînd toate cunoștințele pe care aceștia le au.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!