Autentificare
Ziarul care vorbete cu braovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagin
Publicitate

Spionii vegetali

×


n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 04.08.2006
* Anul acesta se mplinesc 40 de ani de cnd s-a descoperit c plantele snt capabile s comunice i s aib sentimente

Oamenii cred c povestea despre sentimentele plantelor ine de science-fiction. Anul acesta se mplinesc 40 de ani de cnd un cercettor american a descoperit c plantele pot comunica ntre ele, dar i cu oamenii. Ele nu numai c nu snt imobile cum s-a crezut secole de-a rndul, dar transmit i sentimente, pot fi agresive sau prietenoase, geloase, suprate, fericite, altruiste sau egoiste, au compasiune. Snt nite spioni tcui, dar discrei, care asist la evenimentele din viaa noastr. Poate c vegetarienii ar trebui s-i revizuiasc prerea c animalele merit cruate, iar plantele nu. Lumea vegetal are o via secret a ei, pe care n-o percepem. Plantele snt fiine la fel de vii ca i noi, ne simt, ne urmresc i ncearc s ne transmit ce au de spus.

Sufletul lumii vegetale

Fr plante nu am putea nici respira i nici mnca. Pe dosul fiecrei frunze, 75 de milioane de kmp de esuturi vegetale se strduiesc s devoreze gazul carbonic i s expire oxigen. Din cele 375 de miliarde de tone de hran care se consum n fiecare an pe planet, partea cea mai important vine de la plante. Oamenii se simt fericii atunci cnd triesc nconjurai de verdea. Florile ne nsoesc acas, la serviciu, la evenimente festive. Le oferim dragoste i respect. Casele noastre se nfrumuseeaz cu grdini, oraele cu parcuri, rile cu rezervaii naturale. Sntem nconjurai de plante, dar nu tim c ele snt martore la strile noastre sufleteti. Mai mult, ne judec, ne avertizeaz cu privire la nenorocirile ce se vor ntmpla, funcioneaz ca nite veritabile detectoare de minciuni. A purta o conversaie cu plantele nu trebuie considerat un gest caraghios. O dovedesc numeroasele experimente tiinifice.

Plantele se mic

Darwin a demonstrat c fiecare crcel este nzestrat cu puterea de a se mica independent de ceilali. La nceputul secolului XX, biologul vienez Raoul France a emis ideea, ocant pentru naturalitii din vremea sa, c plantele se mic la fel de liber i de graios ca cele mai mldioase animale, numai c noi nu ne dm seama de aceasta pentru c micarea se petrece ntr-un ritm mult mai lent dect putem percepe. n perioade de secet, rdcinile n cutare de umiditate sparg reelele de canalizare i se nfig, cum e cazul lucernei, pn la 12 metri adncime, strpungnd obstacolele de beton. O tulpin de secar are circa 13 milioane de radicele, nsumnd mai bine de 600 de kilometri. Un crcel are nevoie, n medie, de 67 de minute ca s dea un ocol complet spaiului din jurul su, iar atunci cnd ntlnete un suport, i ajung 20 de secunde ca s nceap s se rsuceasc n jurul obiectului respectiv. Dac mutm o plant de la locul ei, n mai puin de o or i va schimba direcia, n funcie de noua poziie.

Viaa secret a plantelor

n Viaa secret a plantelor, cartea care a fcut senzaie la mijlocul secolului trecut, autorii Peter Thompkins i Christopher Bird descriu experimentele fcute n acea perioad pentru a demonstra c plantele au metode de comunicare specifice. S-a descoperit c ele disting sunete pe care urechea omeneasc nu le poate percepe i unde luminoase, invizibile pentru om, cum snt razele infraroii i ultraviolete. Plantele snt sensibile n special la razele X i la frecvena nalt folosit n transmisiile televizate. Cei doi cercettori au plecat de la concluziile lui France: plantele snt nzestrate cu toate atributele fiinelor vii i se dovedesc capabile de cele mai violente reacii cnd snt maltratate i de cea mai vie recunotin fa de cineva care Ie nconjoar cu dragoste i le ngrijete din suflet. Numai c la vremea aceea studiile publicate de el au fost fie ignorate de specialiti, fie considerate pure elucubraii.

A ghicit gndul omului

n 1966, Cleve Backster, cel mai apreciat specialist american n detectarea minciunilor, a conectat unul dintre electrozii poligrafului su la una dintre frunzele unei plante tropicale. Backster era curios s vad dac, turnnd ap la rdcin, planta va reaciona n vreun fel. Pe band, acul poligrafului a lsat urme care indicau o reacie similar cu aceea a unei fiine umane supuse unui stimul emoional scurt. Uluit, Backster a neles din oscilaiile specifice ale aparatului, c plantei i-a plcut apa. i-a continuat experimentele. Gndindu-se ce s mai ncerce, Backster i-a nchipuit c arde o frunz. Penia a nceput s deseneze o curb energic, prelungit n sus. Planta i ghicise gndurile i s-a speriat. Mai trziu, Backster s-a prefcut c vrea s aprind chibritul. Reacia a fost nul. Planta prea c poate face diferena ntre inteniile reale i cele simulate.

i plantele lein

Cercettorul a crezut c e ceva n neregul cu poligraful, aa c i-a echipat laboratorul cu aparatur performant. A supus la teste asemntoare peste 25 de specii de plante i fructe printre care salata verde, ceapa, portocalele i bananele. Acestea reacionau nu numai la ameninrile venite din partea cercettorilor, ci i n faa unor pericole poteniale, ca de exemplu apariia brusc a unui cine n ncpere. Plantele vd poate mult mai bine fr ochi dect vd oamenii cu ochii, a conchis el. El a mai observat c atunci cnd o plant e ameninat cu distrugerea i simte acest pericol sau iminena unei agresiuni exterioare, se apr leinnd, ca o fiin omeneasc. Backster a conectat un filodendron la galvanometrul T i a ncercat s ghiceasc care e anul naterii unui prieten. A nceput s rosteasc pe rnd nite ani. Planta a determinat abaterea acului atunci cnd anul a fost ghicit, semn c a identificat reacia emoional a omului la rostirea adevrului.

Cei mai buni detectivi

ncercnd s vad dac plantele snt nzestrate cu memorie, Backster a pus la punct un scenariu n urma cruia trebuia demascat un rufctor. A aezat dou plante n aceeai camer. ase poliiti legai la ochi au tras cte un bileel dintr-o plrie. Pe unul din ele scria c poliistul trebuia s distrug una dintre plante. Agentul trebuia s comit fapta n cel mai mare secret: singurul martor al crimei trebuia s rmn cea de-a doua plant. Planta-martor n-a avut nicio reacie la poligraf la trecerea celor cinci nevinovai prin dreptul ei, dar acul a oscilat nebunete la apropierea fptaului. Cnd o tnr a fost gsit asasinat ntr-o fabric din New Jersey, Backster a fost nsrcinat de poliie s investigheze principalii suspeci cu ajutorul detectorului de minciuni. Backster s-a gndit s conecteze la poligraf fiecare dintre cele dou plante ornamentale care se aflau n biroul unde fusese descoperit cadavrul. Toi suspecii au trecut prin ncpere. Plantele n-au reacionat deloc. Ulterior, s-a gsit ucigaul. Nu era dintre muncitorii uzinei.

Dragoste la distan

ntre o plant i stpnul ei pare a se stabili o relaie afectiv. Folosind cronometre perfect sincronizate, cercettorul a constatat c plantele lui continuau s reacioneze la gndurile care-i treceau prin minte n timp ce se afla n alt ncpere, pe culoar sau chiar pe strad, la o deprtare considerabil. Plantele lui au reacionat pozitiv n clipa cnd el s-a hotrt s se ntoarc acas la New York, de la 20 de kilometri deprtare. O alt plant a reacionat emoionat n clipa cnd, la o comunicare tiinific, a fost proiectat asistenei o fotografie a ei. Backster a izolat o planta ntr-o cutie de plumb. Efectele asupra poligrafului au fost aceleai. Poligraful reaciona i cnd stpnul se tia la deget. Plantele erau sensibile la moartea celulelor. Ba chiar i la moartea bacteriilor din eava chiuvetei atunci cnd cercettorul a turnat dezinfectant.

Rumoare n lumea tiinei

Dup doi ani i jumtate, Backster a nceput experimente mai complicate. A conectat trei plante la trei galvanometre, n trei camere diferite, iar n alt ncpere, a oprit un crevete. Toate cele trei plante au reacionat n acelai moment i cu maxim violen la moartea crevetelui. Aceast experien i rezultatele au fost consemnate n 1968 n articolul Dovezi ale unei reacii primare la vegetale, din The International Journal of Parapsychology. Acel numr a fost solicitat n tiraj suplimentar. S-a strnit o adevrat nebunie n pres i lumea tiinific. Uluitoarele dezvluiri ale lui Backster au suscitat un asemenea interes nct n ntreaga lume secretarele i menajerele au nceput s discute tot felul de intimiti cu plantele lor. Descoperirea lui Backster a determinat folosirea plantelor n diagnosticarea medical, investigaia criminalistic sau n domeniul spionajului. Cu subveniile care au nceput s curg din toate prile, Backster i-a procurat echipamentele cele mai scumpe.

Detectoarele infidelitii

Dup Backster, mai muli fizicieni, biologi din ntreaga lume au nceput s fac experimente pe plante nregistrndu-le reaciile la aciunea diferiilor stimuli. Pierre Paul Sauvin, un specialist n electronic din West Petterson, a reuit s schimbe sensul de deplasare al unui trenule n funcie de gndurile i de emoiile pe care le transmitea conectat la o plant. A repetat experiena n faa publicului de la Madison din New Jersey. A mai reuit s aprind lumina folosind reaciile plantelor conectate la un comutator. A studiat i reaciile la plcere ale plantelor. A plecat departe cu o iubit, iar plantele au reacionat la plcerea lui, declannd comutatorul. Putea s devin bogat vnzndu-i invenia soiilor geloase. Dar descoperirea lui n-a avut succes fiindc nimeni n-a vrut s investeasc ntr-un aparat de depistat infidelitile. Sauvin a mai reuit s fac s decoleze un avion miniatural i s deschid ua garajului cu ajutorului gndului transmis plantelor. Armata american s-a artat n sfrit interesat, dar rezultatele au rmas secrete.

Vocea cactusului

Doctorul Ken Hashimoto, colaborator al poliiei japoneze n detectarea minciunilor, auzind de experienele lui Backster a ncercat s dea unui cactus o voce cu ajutorul unui echipament electronic conceput de el. Vocea plantei semna cu bzitul ascuit al cablurilor de nalt tensiune. Soii Hashimoto au reuit s nvee planta s numere i s socoteasc cu numere pn la 20. Lucrarea sa Introducere n percepia extrasenzorial a fost solicitat n 60 de tiraje, iar Misterele lumii quadridimensionale, n 80. Chimistul Marcel Vogel din Los Gatos, angajat la firma IBM pe la mijlocul anilor 50, a rupt dou frunze i n fiecare zi s-a gndit la ele. La una, sugerndu-i c e nc n via, la cealalt, ca la una moart. Dup o sptmn, prima prea abia smuls de tulpin, cealalt era uscat. Era convins c e vorba de transfer de energie psihic i c intenionalitatea creeaz un cmp energetic.

Gelozie vegetal

n primvara lui 1971, Vogel a nceput o nou serie de experiene. Cernd unui prieten s transmit nite gnduri unui filodendron, reacia plantei s-a stins repede. Prietenul a dezvluit c s-a gndit c filodendronul lui de acas e mult mai frumos. Vogel a conchis c plantele au amor propriu. Ele manifest aversiune sau simpatie profund i fa de anumii oameni. Eileen-Elixir Caddy a dezvoltat o grdin, transformnd-o ntr-un adevrat Eden, dei solul era arid. A fost bnuit c uriaele lui legume snt obinute cu ngrminte. Profesorul Lindsay R. Robb, expert n probleme de agricultur al Organizaiei Naiunilor Unite, n-a putut da o explicaie i totul a fost considerat un mister. n realitate, stpnul obinuse rezultatele doar vorbind frumos cu plantele. Pare incredibil, dar aceasta este realitatea: plantele snt nite fiine vii, cu personalitate proprie. Cleve Backster, cel de la care a pornit totul, este n prezent preedintele Fundaiei de cercetri Backster. ntr-un interviu realizat n 2003, el afirma: n fiecare celul se gsete un fel de contiin ancestral. Cmpul energetic posed o natur universal, cci l au toate fiinele vii.

i plantele ruseti comunic

Sovieticii au experimentat i ei capacitatea plantelor de a comunica. n anul 1972, la Institutul de Medicin Clinic i Experimental din Novosibirsk, cercettorii Kaznacheev, Surin i Mihailova au nregistrat o conversaie ntre dou culturi de celule identice, dar izolate total printr-un perete de cuar. Infestarea uneia dintre culturi cu un virus distrugtor a fost nsoit de apariia unei afeciuni similare la lotul martor. S-a presupus c transmiterea informaiei ntre cele dou culturi s-a realizat pe lungimea de und a radiaiei ultraviolete, transmisie permis de cuar, dar blocat n cazul folosirii sticlei obinuite. Celulele nu erau integrate ntr-un organism i, n consecin, nu existau legturi nervoase ntre ele, care s le permit captarea i decodificarea informaiei. n ciuda acestui fapt, comunicarea s-a produs.

Confirmri romneti

Se pare c printre cele mai rsuntoare rezultate n domeniu snt cele obinute de romni. Biologul Marioara Godeanu (foto dreapta) a demonstrat c plantele vorbesc ntre ele, au sentimente i triri afective, asemenea oamenilor. n 1975, a observat cu surprindere c plantele-martor, care se aflau la o oarecare distan de cele supuse experimentului, mureau n numr mai mare dect cele care erau otrvite efectiv cu substane toxice. Planta-martor, cea care asista la execuia suratei ei, primea un semnal de la condamnata la moarte i suferea la fel de mult ca i ea. Concluzia cercettoarei a fost: plantele comunic ntre ele printr-un sistem energo-informaional, adic i transmit una alteia informaiile prin emisie i captare de energie.

Dovezi filmate

Experimentele cercettoarei au continuat. A nregistrat pe computer reacia copacilor atunci cnd n pdure a intrat un tietor de lemne. Strigtele pdurii se vd pe monitor, mrturisete ea. Marioara Godeanu a fcut dou filme, Dincolo de tcerea plantelor (1981) i Sensibilitatea plantelor (1982). Televiziunea Romn le-a vndut n 15 ri, dar n Romnia au fost difuzate trunchiat, la Teleenciclopedia. Lumea a crezut c snt documentare americane. n realitate, excepionalele experimente erau romneti i au primit o grmad de premii internaionale. Unele mai snt atribuite i azi, dei cercetrile s-au desfurat acum 25 de ani. n timpul filmrilor, plantele au reacionat oripilate n prezena unui operator care consuma alcool.

Cercetri interzise

Unul dintre cei mai buni electroniti romni a realizat un aparat de transformare a semnalelor din domeniul ultra-acustic n domeniul obinuit de frecven. Apoi, s-a introdus metoda grafic de nregistrare pe poteniometre i cea de captare n infrarou. O modificare energetic tradus acustic arta cum plantele ip, plng, cnt, se bucur, susine cercettoarea. Ea a mai observat c putea prinde posturi de radio i emisiuni TV n timpul experimentelor cu plante. Atunci ne-am amintit ceea ce ne povesteau bunicii notri: c n timpul rzboiului, ranii ascultau radioul cu galene, lipind firele de un cartof care e un organism viu. Cercetrile n-au putut fi continuate, conducerea vechiului regim nu a aprobat exprimente n domenii pe care le interzisese i care puteau fi folosite mpotriva conductorilor.

O teorie controversat

Cu toate rezultatele notabile, teoriile cum c plantele emit informaie snt privite cu rezerve nu numai pentru nota lor de senzaional, ci i pentru motivul c n lumea vegetal nu s-a putut descrie nc o structur nervoas - singura considerat de tiin ca apt s prelucreze informaia. Dar adevrul constatat empiric rmne incontestabil: un pom, o plant sau o floare fa de care, n afar de hrana ce i-o dm, manifestm i tandree, are o dezvoltare mult mai prosper dect dac avem o atitudine indiferent sau chiar ostil. Plantele ne vorbesc, chiar dac nu o fac prin grai articulat.

i plantele au amor propriu

Exist plante care nu se nghit unele pe altele, nu accept s stea n aceeai vaz sau care se lupt s arate mai artoase dect celelalte. Iat cele mai cunoscute antipatii i atracii ntre plante: narcisele i liliacul nu suport lalele, trandafirii nu se neleg cu garoafele, n schimb accept ptrunjelul, ceapa i usturoiul. Lng lcrmioare nu rezist niciun fel de flori, via-de-vie respinge varza, dar ngduie prezena macului. Mslinul nu suport stejarul, mesteacnul i pinul snt bucuroi s-i in companie unul altuia, sub fagul rou nu crete nimic, nucul i stejarul nu se pot suferi, ridichea cu hreanul se neleg de minune. Din punct de vedere chimic, aceste fenomene se bazeaz pe eliminarea i asimilarea unor substane.

Cititori n viitor

Plantele din experimentele lui Backster s-au dovedit sensibile la evenimente ce erau pe cale s se ntmple. n timpul filmrilor, plantele Mriuci Godeanu i-au avertizat pe oameni c va exploda un reflector, dar nimeni n-a tiut s interpreteze semnalul la timp. Oamenii simpli au aflat ns de mult de puterea de anticipare a plantelor. n India crete o specie numit Arbrus precatorius, care e att de sensibil la influenele electrice i magnetice nct e consultat de indigeni de secole pentru previziunile meteorologice. Botanitii de la Kew Gardens din Londra, primii care au cercetat acest aspect, au descoperit c Arbrus precatorius poate fi folosit cu succes la previziuni corecte n privina cicloanelor, a uraganelor, tornadelor, cutremurelor de pmnt i a erupiilor vulcanice.

Aparatul sinceritii

Galvanometrul este o component a poligrafului (detectorul de minciuni) care, atunci cnd apar imagini sau emoii n starea unui om, face s oscileze un ac sau o peni pe un tambur care se nvrte ncet. Acest aparat a fost inventat la sfritul secolului XVIII de un iezuit din Viena, printele Maximilian Hell, astrolog oficial la curtea mprtesei Maria-Theresa, dar mai trziu paternitatea sa a fost atribuit fizicianului Luigi Galvani. Astzi, galvanometrul este folosit conectat la un circuit electric ce poart numele de Puntea lui Wheatstone, n onoarea fizicianului englez care a inventat telegrafia fr fir, sir Charles Wheatstone.

Plante melomane

Plantele snt foarte sensibile la muzic. n Canada, pe marginea lanurilor de gru, au fost montate difuzoare din care rsun muzic pentru cereale. S-a dovedit c grnele apreciaz n mod deosebit muzica clasic, crescnd mai repede i mai sntoase i fcnd mai multe semine. Muzica modern are efecte opuse. La cntecul Mariei Tnase, Cine iubete i las, plantele Marioarei Godeanu au reacionat cu o sensibilitate acut, simind emoia transmis de cntrea.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit i de prietenii ti!
Comentarii:



Articole la Prima pagin

Mrturii n imagini


Iernile de altdat




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpr aici ziarul complet n format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ tiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fr acte, ntr-un tren de marf depistat de Garda Forestier Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum va adapta Ttaru paturile ATI lips de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat smart-city


    Brașovul s-ar putea nfrți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    ntr-o lun, mountain-bikerii vor putea cobor din Postvarul n Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premier


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalent va fi construit cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cldirile fostei piee de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseal cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Romnia va primi de la Comisia European peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    F salate de andive dac vrei s slbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sntate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație n Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a mplinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scap de mucturile de nari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie s faci dac ai nceput s iei n greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelenț al Federației Romne de Handbal la Sfntu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE N LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioan a Romniei


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Femeie accidentat pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport și sunt tiate ore de Fizic și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Brașovul s-ar putea nfrți cu capitala administrativ a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu masc


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID n Brașov, 823 noi cazuri n Romnia


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Noua Gar din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum este btut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleaz clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are n continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați n spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reele de ap din Brașov au fost puse n funciune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mrii poate s mplineasc dorințe, dac este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, n creștere ușoar n opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu ncepe o viaț nou


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine s știți


    Reguli de pandemie n cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriț, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Rșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor n acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo lupt pentru locul n UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    Festival de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet n plus


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Totul este perfect

    Articolul urmtor


    S-a otrvit n faa fiicei sale

    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2021 © Marius Mihuoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat n 43 milisecunde, ncrcat n milisecunde