Autentificare
Ziarul care vorbete cu braovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagin
Publicitate

Vremuri nebune

×


n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Lavinia MARIAN, 26.07.2005
* Rzboaiele moderne, poluarea i defririle pdurilor au dat peste cap clima din Romnia

De civa ani ncoace, vremea luat-o razna. Ba chiar devine deseori nfricotoare, secernd vieile oamenilor n potopuri, uragane i alte stihii necrutoare. Astfel, de la an la an, cnd trebuie s fie cald e frig, cnd trebuie s ning e soare. Ba plou cu sptmnile, ba e secet de crap pmntul. Nu mai snt zpezile de altdat, iar ploile se transform n vijelii i ruperi de nori. De doi ani, tornadele au nceput s bntuie i Romnia. Cele patru anotimpuri i-au pierdut rnduiala n prile noastre, iar n rile calde ninge. Btrnii cred c sfritul lumii e aproape. Specialitii n meteorologie, ecologiti i climatologi din toat lumea au descoperit ns cauzele dereglrilor climaterice de pe planet. Ei cred c de vin snt tot oamenii.
Teorii cu un singur rezultat
n ncercarea de a explica schimbrile climaterice de pe glob, au aprut mai multe teorii. Una dintre acestea susine c de vin este nclinarea axei Pmntului. Dar ipoteza n-a fost confirmat matematic. Alt teorie leag anomaliile climaterice de alinierea planetelor din mai 2000, fenomen ce ar fi afectat poziia Terrei n sistemul solar. Din 11 n 11 ani au loc erupii solare, iar aceast ciclicitate ar influena vremea. O teorie a unor cercettori rui afirm c ciclicitatea ar fi de 33 de ani. n ultimii ani s-a observat i extinderea masei de aer tropical spre nord. Deci i circulaia general a maselor de aer are o influen, dup prerea meteorologilor. De un an, cteva voci spun c anomaliile s-au amplificat i din cauza modificrii hrii Pmntului dup devastatorul cutremur din Oceanul Indian. Care a provocat uoare micri de balans ale planetei fa de axa sa de rotaie, precum i o modificare a vitezei de rotaie de aproape 3 microsecunde. Cea mai plauzibil teorie rmne ns cea a efectului de ser. Un fenomen cu urmri grave, pe care oamenii de tiin se strduiesc s-l descifreze pn cnd nu va fi prea trziu.
i rzboaiele schimb clima
Fenomenul botezat El Nino a aprut brusc la nceputul anilor 90 n Oceanul Pacific, cnd s-au constatat schimbri ciudate de temperatur. n plin canicul a nceput s ning n rile din America Latin. Dereglarea meteorologic a fost corelat cu exploziile din Golf care poluau chimic atmosfera. n timpul rzboiului din Afganistan, ploi toreniale au inundat zone ntinse din Romnia, Italia, Austria, Cehia Bulgaria, Anglia. 26 dintre statele Americii au fost crunt afectate de secet, flcrile au mistuit pduri ntinse. Fenomenul s-a repetat identic i n rile asiatice: unele au nfruntat o secet fr precedent, n vreme ce altele au fost inundate. Singurul continent care a scpat de El Nino a fost Australia. Ploile acide au aprut i la noi n 1999. Apa de ploaie are PH-ul de 7-8, dar n acel an n judeele Cara-Severin i Timi valorile PH-ului au cobort pn la 5 i chiar sub aceast valoare. Ploile acide au fost generate de bombardarea ntreprinderilor chimice din Iugoslavia.
Vina omului
Principalul vinovat i rspunztor de schimbrile climatice este omul. Din cauza polurii tot mai intense a aprut aa-numitul efect de ser. n ciuda tehnologiilor performante, 90% din sursele energetice snt combustibilii fosili, care snt i poluani. S-a revenit la folosirea crbunelui, un alt agent poluator. Din cauza automobilelor, temperatura global crete anual cu un grad. n Romnia, n ultimii ani, chiar dac industria i-a restrns activitatea, numrul de autoturisme s-a dublat, ceea ce a dus, implicit, la creterea polurii. n ultimii 50 de ani, populaia de la orae a crescut de trei ori. Iar oraele snt poluatori de categorie grea.
Planeta se nclzete
Aa-numitele gaze de ser mpiedic rcirea poriunii de pe Pmnt unde este noapte. Astfel, atmosfera se nclzete mai mult dect ar trebui devenind o ser. Acelai fenomen a generat temperaturile de sute de grade Celsius de pe Venus, unde atmosfera este alctuit aproape exclusiv din dioxid de carbon. Concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut de 4 ori n ultimii 50 de ani. Cele mai importante gaze care produc efectul de ser snt: dioxidul de carbon (59%), metanul (18%), oxizii de azot (12%) i ozonul de suprafa (12%). Moleculele de ozon care cad din atmosfer intr n reacie cu poluani ca metan, dioxizi de carbon i azot produi de maini.
Mai puin ozon
O dat cu instalarea efectului de ser, stratul de ozon din stratosfer se diminueaz. Acest gaz are rolul de a respinge 99% din radiaiile ultraviolete. Nivelul ridicat de UV are consecine negative asupra sntii omului: boli genetice, boli de ochi. Determin creterea smog-ului din atmosfer. Scderea cantitii de ozon a fost raportat pentru prima dat n 1974. Aceasta a fost constant vreme de peste 600 milioane de ani. Prezena ozonului a dat organismelor ocazia s evolueze i s triasc pe uscat.
Guri n stratul de ozon
Stratul de ozon din stratosfer ne protejeaz reinnd razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece n zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate n flacoane cu aerosoli, frigidere i detergeni, aceste gaze au ajuns n aer n cantiti mai mari dect poate suporta atmosfera. Pe msur ce se ridic, se descompun, formndu-se cloridioni, care atac i distrug stratul de ozon. Efectul a fost semnalat pentru prima oar n anul 1985 de ctre oamenii de tiin care lucrau n Antarctica. Ei au observat formarea unei guri n stratul de ozon. n 1995, s-a constatat c astfel de guri au aprut i n zona Arcticii i a Europei de Nord.
Ameninarea spray-urilor
Stratul de ozon este regiunea atmosferei cuprins ntre 19 i 48 km altitudine. Ozonul se formeaz prin aciunea razelor solare asupra oxigenului. Acest proces are loc de cteva milioane de ani. Oamenii de tiin au fost ngrijorai cnd au descoperit n anii 70 c produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi (CFC) folosite ndelung ca refrigereni i n spray-urile cu aerosoli snt o ameninare pentru stratul de ozon. Eliberate n atmosfer, aceste chimicale se ridic i snt descompuse de lumina solar, clorul reacionnd i distrugnd moleculele de ozon - pn la 100.000 de molecule de ozon la o singur molecul de CFC. Folosirea acestor tipuri de compui chimici a fost interzis n Statele Unite i nu numai. i halocarburile bromurate i oxizii de azot din ngrminte atac stratul de ozon. Distrugerea lui duce la creterea numrului de cancere de piele i a cataractelor, distrugerea unor culturi, a planctonului.
Ploi acide
Ploaia acid apare atunci cnd dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambele rezultate ale polurii industriale, se amestec n atmosfer cu vaporii de ap. Ploaia acid distruge plantele i animalele. Pduri ntregi au disprut din cauza ploilor acide. Mai ru este dac aceste ploi acide ajung n lacuri sau ruri, omornd i cele mai mici organisme. Se estimeaz c n Statele Unite i Canada exist 50.000 lacuri moarte biologic. n 1984, raporturi privind mediul ambiant indicau faptul c aproape o jumtate din masa forestier a Pdurii Negre din Germania, a fost afectat de ploi acide.
Consecine asupra vieii
Numrul celor care sufer de afeciuni pulmonare, n special n rndul copiilor i al btrnilor, este n continu cretere. La fel i frecvena cazurilor de cancer de piele. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai reine radiaiile ultraviolete nocive. Poluarea atmosferic contribuie anual la aproximativ 120.000 de decese n SUA. O inversiune termal deasupra oraului Donora, din Pennsylvania, n 1948, a cauzat afeciuni pulmonare la peste 6.000 de persoane i moartea a 20 dintre ele. Severe cazuri de poluare n Londra au luat 4.000 de viei n 1952 i alte 700 n 1962. Degajri de izocianat de metil n aer n timpul unei inversiuni termale a cauzat dezastrul din India, din decembrie 1984, cnd s-au produs peste 3.300 de decese i alte 20.000 de mbolnviri. Cei mai expui mbolnvirii din cauza polurii snt cei foarte tineri, btrnii, fumtorii i mai ales persoanele cu afeciuni cardiatice sau pulmonare.
Ce ne ateapt?
nclzirea global produce schimbri de clim, modificarea nivelului mrii, schimbri geomorfologice, modificri n agricultur, chiar i politic. Specialitii au prezis c pn n anul 2025 temperatura va crete cu 2 grade C distrugnd centura de porumb a Americii de Nord care produce mare parte din cerealele mondiale. Vor crete preurile la alimente. Unele ri nordice vor cultiva cereale pe care nu credeau c le pot planta vreodat. Crete frecvena furtunilor tropicale. Nivelul mrii este n cretere, urmnd s fie cu 88 cm mai nalt la sfritul acestui secol, cnd temperaturile vor crete cu pn la 5,8 grade C. Insulele Maldive vor fi nghiite de ape. La fel oraele Londra i New York. Seceta se va accentua n Africa i unele zone din Asia. Poluarea resurselor de ap va atrage dup sine izbucnirea unor epidemii. Ghearii s-au subiat n ultimii 60 de ani cu 15 %. O mare parte din ei se va topi (Groenlanda, de exemplu, cu 2.7 milioane de km cubi de ghea). Eroziunea n zonele de coast se va accentua.
Varianta cea mai pesimist
Cea mai dramatic estimare a specialitilor prevede c populaia Terrei va crete pn la 15 miliarde n 2100. Acum, pe planeta triesc 6,5 miliarde de oameni. Dac omenirea nu reueste s dezvolte n timp real noi tehnologii, cu ajutorul crora s obin energie fr emisii de gaze cu efect de ser, temperatura medie global va crete cu 5,8 grade Celsius fa de cea actual. Iar cantitatea de precipitaii cu 20%. Pentru Romnia secolului XXII, cercettorii prevd o nclzire de 2 grade Celsius n timpul iernii i de 3,5 - 4,3 grade vara. La capitolul precipitaii, informaiile snt vagi: iarna vor fi schimbri nesemnificative, iar verile vor deveni mai secetoase. Cercettorii romni cred c n Dobrogea accentuarea tendinei de secet va duce la deertificare.
Mai puine radiaii
Cum stratul de ozon se pare c nu mai poate fi refcut, s-au propus mai multe soluii pentru diminuarea cantitii de radiaii solare ce ajunge pe suprafaa Pmntului. ns obturarea parial a luminii solare va duce la diminuarea proceselor de fotosintez. De aceea, din momentul n care s-a contientizat riscul, au fost alocate fonduri suplimentare pentru ingineria genetic. Deja s-au obinut plante transgenice. Programul de cercetri genetice are n vedere ca, n final, s obinem o clorofil capabil s foloseasc, pentru procesele biologice, ntreg spectrul de radiaii solare ce ajunge pe suprafaa terestr.
Braov, oraul cu puine zile senine
Iarna n Braov este destul de rece i lung, uneori prelungindu-se pn n aprilie. Chiar dac anul trecut, la Crciun nu era strop de zpad. n sezonul friguros i noaptea, aerul rece de pe pante se scurge i se acumuleaz pe fundul depresiunii, determinnd inversiuni termice. ngheul apare n centru cu circa 8 zile mai trziu dect n cartierele mrginae ale oraului i dispare cu 4 zile mai devreme. Luna cea mai secetoas este, n general, februarie, iar cea mai ploioas, iulie. Circa 125 zile pe an, cerul este acoperit total, iar 147 zile pe an n Braov plou sau ninge. La Bod s-a nregistrat la 25 ianuarie 1942 cea mai sczut temperatur din ar: -38,5 grade C, minima pe glob fiind de -75 grade C (Verhoiansk, Siberia).
Avem nevoie de pduri
Defririle masive din ultimii ani au dus la deteriorarea stratului de ozon. Dac nu snt pduri, nu este destul oxigen i nici destul ploaie. Circa 2 miliarde de tone de dioxid de carbon suplimentar este atribuit fenomenului despduririi, inclusiv incendierii pdurilor. n prezent, pdurile pot recicla doar 30% din emisiile actuale de CO2. Dezastrul inundaiilor din aceast var din zona Neam, Bacu i Vrancea a fost amplificat din cauza tierii incontiente a pdurilor pe masivi ntregi.
    2005, un an nebun
Luna ianuarie 2005 a nceput cu plus 20 de grade la Curtea de Arge i Trgovite. n martie, la Braov temperatura a cobort spre minus 20 de grade. n aceeai lun, o furtun de zapad s-a abtut peste Bucureti. Luna aprilie a venit cu inundaii catastrofale n Banat. Tot atunci s-a produs i prima dintre cele 10 tornade din acest an. n iunie, vremea s-a rcit, amintind de toamn. n iulie a nceput potopul. Diferena major dintre ploile care au dus la inundaii istorice pn acum n Romnia i cele din acest an a fost cantitatea enorm de ap: 67 de litri pe metru ptrat n numai 60 de minute. Iar natura i bate propriile recorduri. Acum dou sptmni, s-au nregistrat 140 l/mp n 3-4 ore, n timp ce anul trecut meteorologii erau mirai de 312 litri de ap czui n 24 de ore. Specialitii spun c noua varietate de ploi din ara noastr este de tip tropical. Iar sta e doar nceputul.
Cea mai cumplit iarn: 1923
n iarna anului 1923, stratul de zpad a atins 299 cm. Pentru a trece pe strzi, braovenii au tiat tunele ntre case, iar pentru a scpa de zpad, a intervenit armata. n martie 1947, a fost un viscol puternic, fiind considerat una dintre cele mai geroase ierni din ultimul secol. Rurile ngheaser, trenurile se mpotmoliser. Primria Municipiului Braov anuna pe cei care nu cur zpada din dreptul caselor c vor fi amendai cu sume ntre 5.000 i 10.000 lei, iar n caz de recidiv vor fi pedepsii cu nchisoare poliieneasc de pn la 30 zile. Iarna lui 2000 a fost cea mai rece dup cea din 1978, considerat cu temperaturi record. Verile din ultimii ani au fost cele mai clduroase din 1860 ncoace. n ultima jumtate de secol, anul 2002 a fost cel mai secetos. Iar pn acum 2005 pare s concureze pentru cel mai ploios.
Meteorologie popular
n credina popular se spune c pmntul se rzbun o dat la apte ani. C dup o iarn geroas, vine o var canicular. Dar vremea din ultimii ani nu a prea confirmat zicalele populare. La ar se pstreaz multe superstiii legate de fenomenele meteorologice. Porcul cu paiul n gur nseamn ploaie sigur. La fel i scldatul vrbiilor n praf. Dac viscolete n decembrie vor roi albinele, gerul din ianuarie umple hambarul. Dac animalele se culc pe partea stng de Crciun, nsemn c iarna va fi lung i geroas. Cu toate c tiu multe despre prognoza meteo, nu o dat ranii s-au mirat de vicisitudinile vremii, de comportamentul animalelor care au fcut pui de mai multe ori pe an sau au intrat n rut n plin iarn.
Cei mai mari poluatori ai lumii
Potrivit rapoartelor ONU, 108 milioane de tone de dioxid de carbon snt eliminate anual n Canada. Astfel, pentru fiecare canadian revin 4 tone de CO2 degajat anual n atmosfer. Canada este ntrecut de Statele Unite n ceea ce privete producerea de CO2 pe cap de locuitor. Peste 30% din noxele din atmosfer snt aruncate de ntreprinderile americane. Rasa uman consum resursele Terrei de 20 de ori mai rapid dect se pot reface.
Ce putem face?
S evitm deodorantele de tip spray, fixativul de pr, instalaiile de aer condiionat.
S folosim bicicleta sau transportul n comun.
S economisim hrtie, pentru a salva pdurea, s plantm copaci.
S folosim energia n mod raional.
S reciclm ct mai mult posibil.
S ne izolm casa.
Soluii n spaiul extraterestru
Pentru c stratul de ozon nu mai poate fi refcut, oamenii de tiin au propus dou soluii pentru diminuarea cantitii de radiaii solare ce ajung pe suprafaa Pmntului:
ECLIPS ARTIFICIAL. Cu ajutorul unei folii reflectorizante cu suprafaa de 100.000 kmp, plasat pe orbit, la altitudinea de 1.000 km. Avantajul acestei soluii const n faptul c folia poate fi ndeprtat n numai cteva zile din momentul n care se decide c procentul de metan din atmosfer nu mai prezint pericol. Costul ns este uria, aproximativ 2.000 miliarde dolari.
NOR ARTIFICIAL DE PRAF. Aceast soluie a fost deja testat de specialitii de la NASA n timpul rzboiului din Golf din 1991, n cadrul unui program secret, realizat n colaborare cu CIA. Norul de fum produs n urma incendierii sondelor din Kuweit a dus la modificri detectabile ale climei la nivel local i mondial. Dar, din momentul lansrii pe orbit, nu vom mai avea nici un control asupra evoluiei norului reflectorizant. Totui, conform simulrilor NASA, durata sa de via nu poate fi mai mare de 30 de ani. Avantajul acestei soluii const n costul relativ redus, de numai 500 miliarde dolari.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit i de prietenii ti!
Comentarii:



Articole la Prima pagin

Mrturii n imagini


Iernile de altdat




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpr aici ziarul complet n format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ tiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fr acte, ntr-un tren de marf depistat de Garda Forestier Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum va adapta Ttaru paturile ATI lips de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat smart-city


    Brașovul s-ar putea nfrți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    ntr-o lun, mountain-bikerii vor putea cobor din Postvarul n Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premier


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalent va fi construit cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cldirile fostei piee de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseal cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Romnia va primi de la Comisia European peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    F salate de andive dac vrei s slbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sntate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație n Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a mplinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scap de mucturile de nari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie s faci dac ai nceput s iei n greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelenț al Federației Romne de Handbal la Sfntu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE N LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioan a Romniei


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Femeie accidentat pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport și sunt tiate ore de Fizic și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Brașovul s-ar putea nfrți cu capitala administrativ a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu masc


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID n Brașov, 823 noi cazuri n Romnia


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Noua Gar din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum este btut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleaz clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are n continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați n spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reele de ap din Brașov au fost puse n funciune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mrii poate s mplineasc dorințe, dac este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, n creștere ușoar n opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu ncepe o viaț nou


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine s știți


    Reguli de pandemie n cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriț, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Rșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor n acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo lupt pentru locul n UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    Festival de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet n plus


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Via scurt

    Articolul urmtor


    Se subiaz monopolul P&P

    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat n 67 milisecunde, ncrcat n milisecunde