Autentificare
Ziarul care vorbete cu braovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagin
Publicitate

Fabrica de unde

×


n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 03.05.2006
* Pentru prima dat n istoria citadelei undelor radio de la Bod, un ziarist ptrunde n laboratorul n care fire invizibile se transform n voci i muzic

A fost cea mai important staie de radio din Romnia, cu cel mai puternic emitor din sud-estul Europei. Locul prin care treceau toate comunicaiile radio de la conducere ctre popor, instituia care nu avea voie s fie sabotat. Au vrut s pun mna pe ea legionarii i nazitii. A fost aprat, bombardat i, n cele din urm, a ajuns unealta comunitilor. Staia de radioemisie de la Bod nseamn istoria radioului n Romnia. i, mai mult, istoria undelor radio n lume, fiindc la realizarea ei a contribuit nsui Marconi, printele radioului, care a venit la Braov s vad personal cum i se pune n practic invenia. n perioada regimului comunist a fost pzit cu strnicie, pentru ca nici musca s nu ptrund. Pentru prima oar n istoria staiei, un ziarist a ajuns n inima laboratoarelor acestei fabrici de unde. Monitorul Expres v prezint n exclusivitate povestea staiei Bod.

Un tren de aparatur

Dac s-ar fi pstrat, vechiul emitor ar fi mplinit 70 de ani. Era pe lmpi, de dimensiuni uriae, iar procesul de funcionare a ajuns subiect de glum pentru pasionaii de radio i electronic de astzi. Doar pupitrul de comand mai triete, ntr-una din slile Muzeului de tiin i Tehnic Dimitrie Leonida. Povestea staiei de la Bod ncepe n 1934. Atunci au luat drumul Braovului aparatele care urmau s constituie cea mai mare puternic staie de radioemisie a Romniei. Echipamentul a fost ncrcat n mai multe vagoane i trimis ctre Feldioara, prima locaie propus. Proprietarii n-au mai vrut s vnd terenul de la Feldioara i garnitura s-a plimbat pe linia ferat ncolo i-ncoace pn s-a depistat locul cel mai bun de emisie-recepie. Fiindc nu se putea emite sub 1.000 de Hz. S-a descoperit c cel mai bun semnal e la Bod, povestete tehnicianul Mihai Lunguleac (foto jos), cel mai vechi angajat al staiei.

Marconi la Braov

Puini tiu c staia de la Bod a fost pus pe picioare de nsui Marconi, printele oficial al radioului. Inventatorul a venit special de la Londra la Braov i a stat mult vreme aici. Locuia la Hotel Coroana, spune tehnicianul care pstreaz cu sfinenie un plic adresat lui Marconi, sosit de la Londra. Din pcate, scrisoarea s-a pierdut. Locaia pentru viitoarea staie radio era tare pctoas: totul trebuia construit pe o mlatin. Cldirea staiei, aceeai de astzi, a fost ridicat pe piloni de stejar impregnat, cu armturi de fier, nali de 15 metri. Lucrarea s-a fcut din banii Societii Anonime Romne de Radiodifuziune. Ulterior, staia a fost finanat i patronat de Casa Regal. n 1935, staia a nceput s funcioneze, iar la 1 ianuarie 1936, a fost pus n funciune emitorul de 150 KW. La acea or, cel mai puternic din ar i din estul Europei. Doar ruii aveau staii mai puternice ca noi.

Primele emisii

Era un emitor Marconi, produs n Anglia, alimentat de grupuri electrogene uriae, care funcionau la nceput cu pcur, apoi cu motorin i, din anii 60, cu gaz metan. Consuma mult curent, catodul lmpilor se epuiza repede. Noi i-am zis englezoaica, pe urm a venit franuzoaica, azi e americanca. Era un emitor cu mult parte mecanic. Primul studio era n Bod Sat, ulterior s-a mutat chiar n aceast ncpere, care era antifonat. S-a mai pstrat doar ochiul de ciclop, prin care se comunica cu studioul, povestete Liciliu Marcelino Onu (foto sus), ef centru emisie la Staia Bod. S-a tras i o linie telefonic special cu Bucuretiul, prin care soseau comunicatele importante pentru ar. Primele emisii au fost voci umane, apoi concerte simfonice. Aici se fceau i programe, se i transmitea de la Bucureti ctre toat Romnia. Ulterior, studiourile s-au mutat n capital, i la Bod a rmas doar emitorul, explic Onu.

Iorga, cenzurat

n primii ani, la Bod a lucrat i inginerul Paul tiubei. S-a angajat la radio n anul 1933 i a fost trimis la Bod. Cldirea era nc umed, nu se uscase bine zidria. Legtura cu Bucuretiul se fcea prin telefon. Linia era foarte proast i am fost nevoii s folosim un post de recepie radio, ca s primim programul de la sediul central i s-l retransmitem. n 1940, ori de cte ori vorbea Iorga la radio, n studioul de emisie sosea directorul general, Istrateanu, care mi spunea: Domnule tiubei, las-m pe mine la pupitru, povestea ntr-un interviu fostul inginer, explicnd c directorul cenzura declaraiile istoricului care nu erau favorabile nemilor. i directorul general sttea cu mna pe buton, s nchid emisia, dac spusele lui Iorga deranjau prea tare.

Un ministru plngnd la microfon

Tot tiubei spunea c, n vara lui 1940, a primit sarcina de a nregistra clopotele din Ardeal. Era problema Transilvaniei n discuie. i m-am dus la Braov, la btrnul Brediceanu, cu care am stat de vorb i mi-a spus cam unde trebuia s m duc: la Fgra, la Avrig, n alte locuri. i am nregistrat clopotele pe discuri. n acea noapte, dup Dictatul de la Viena, Transilvania a fost cedat Ungariei horthyste. La radio a vorbit nsui Mihail Manoilescu, ministrul de externe, cel care fcuse tratativele. N-am mai auzit aa ceva, un om plngnd la microfon. Un ministru! Apoi a urmat emisia cu clopotele. Nici n-a mers bine 10 minute, c a venit un telefon de la Palat: Ce e cu asta? Ce e porcria asta? Oprii imediat emisiunea!, povestea tiubei, care a fost cstorit cu Teodora Sadoveanu, fiica prozatorului.

Atacul legionarilor

Vasile I. Ionescu, unul dintre cei mai longevivi slujitori ai Radiodifuziunii Romne, fusese numit director general din dispoziia expres a regelui Carol II. El a descris n memoriile sale episoade din ianuarie 1941. La Bod, uzina fusese ocupat de armat, pe cnd postul era ocupat de rebeli sub conducerea unui oarecare Duma; deci emisiuni nu se puteau face. Deoarece cablul Bod era n parte utilizabil, am nceput parlamentri telefonice cu conductorul rebelilor, n vederea predrii emitorului i am comunicat inginerului Jugnaru, directorul postului, c instituia este militarizat i c se face pasibil de rigorile codului de justiie militar, n cazul n care nu d urmare dispoziiunilor date, la care a rspuns c se pune la dispoziia Societii. Rebelii erau legionari.

Emisia continu

Primii ani ai staiei de la Bod i, mai ales, evenimentele din timpul rzboiului au fcut subiectul unei pelicule, turnate n 1985. n Emisia continu, rolul principal l-a deinut Mitic Popescu, iar subiectul filmului trateaz evenimentele zilelor cnd staia Bod, atacat de trupele germane, a ncetat pentru scurt vreme s mai funcioneze. Nemii n-au reuit s ocupe staia, fiind nevoii s se retrag. Staia de la Bod este cea care a transmis comunicatele istorice ale vremii, innd la curent populaia cu mersul rzboiului. Prin noi s-au transmis marile tiri, eram singurul emitor care acoperea tot teritoriul rii, eram recepionai chiar i n Frana i Germania. Nemii au vrut s pun n funciune o staie de putere asemntoare la Tncbeti, dar n-au mai reuit pentru c garnitura de tren cu echipament a fost bombardat de americani i aparatura distrus, spune Lunguleac.

Clreul din muni

La retragerea nemilor, pilonul 2 a fost atins de o bomb de aviaie i avariat. A fost refcut n 1946, de firma Siemens. Pilonii de azi au 250 de metri nlime. Au venit apoi comunitii s administreze staia. Alte reguli, alte probleme. Fiind considerat punct strategic, staia era pzit de securitate pentru c de aici se putea opri orice mesaj radio. Angajaii nu aveau voie s divulge niciun secret. N-aveai voie s spui puterea emitorului, nlimea pilonilor, stocurile de combustibil. Nimic. Trebuia s-i ii gura, i amintete tehnicianul. Pare greu de crezut, dar, n regimul trecut, au existat posturi de radio clandestine. Pe vremea lui Dej, era unul care emitea din Fgra. i ziceam Clreul. κi ncepea discursul cu Frai romni. Folosea un generator cu pedale. Se plimba tot timpul i schimba i frecvenele ca s nu fie prins. Iste fgrean! Fcea parte din micarea de rezisten din muni, povestete Lunguleac.

Doar muzic simfonic

n momentele critice ale istoriei, staia Bod a vut un rol covritor. Dac n-ar fi funcionat la cutremurul din 1977, haosul i panica ar fi pus stpnire peste romni. i nu numai. Imediat dup seism am fi vrut s transmitem, dar n-aveam ce. Bucuretiul tcea. Abia pe la ora 23, la dou ore dup catastrof, s-a transmis un comunicat oficial. Apoi, numai muzic simfonic. Ceauescu era n Africa, pn s-a ntors, a doua zi dimineaa, mai mult nu s-a spus. Dar ulterior, a dat liber s se poat vorbi la radio i din afara granielor, spune Lunguleac. Staia n-a pit nimic, doar nite relee s-au avariat. n 1965, s-a schimbat emitorul. La staia Bod a venit franuzoaica, un emitor Thomson-Houston. Doar trei de acest fel funcionau n lume: prototipul din Frana, unul din Iran i cel de la Bod.

Motoare de vapor

n 1965, staia nu era nc racordat la sistemul energetic. Alimentarea cu energie electric se fcea prin nite generatoare uriae. Sala motoarelor este i astzi funcional, dar n-a mai pornit-o nimeni de ani de zile. Cele trei motoare de vapor marca elveian Sulzer, mastodoni de oel, ncepeau s huruie dup ce erau alimentate cu motorin. Generau electricitate pentru ntregul sat. Staia mai avea i o fierrie proprie, n caz c mai trebuia ajustat vreo pies. i o staie de epurare a apei, pentru but i pentru rcirea mecanismelor. n sala de emisie, unde trona emitorul, un lung ir de dulapuri metalice, numai ceasuri, butoane i indicatoare, temperatura nu scdea sub 26 de grade Celsius. Schimbarea becurilor, plasate la vreo 10 de metri nlime n tavan, era o ntreag aventur. Opt militari veneau cu o scar s schimbe un bec, i amintete Onu, zmbind.

Securitatea sttea pe noi

Dac se ntmpl s cad sistemul, sau n caz de revizie, avem un receptor radio cruia i zicem Pitpalac. Ne avertizeaz dac pana ine mai mult de 15 minute Pe vremuri, era un mare stres, trebuia totul reparat n cel mai scurt timp, Securitatea sttea pe noi. Veneau, filmau fiecare pies, fceau anchete de ce s-a ntrerupt emisia, povestete Lunguleac. nainte de 1989, staia de la Bod inea de Ministerul Telecomunicaiilor i Potelor. La staie a fost n vizit Ceauescu, dar nu preedintele, ci ministrul. Altfel, pe aici nu-i bgau nasul tabii de partid, nici mcar secretarii de jude. Oricine ar fi fost, trebuia s aib autorizaie de acces, altfel nu intra. Dar conducerea PCR Braov n-a avut aceast curiozitate niciodat. Cu toate restriciile i regimul aproape militar, angajaii de la Staia Bod i-au vzut de treab i cnd se putea, ascultam Europa liber, chiar aici, n staia lui Ceauescu.

ase pai napoi

La Revoluie, paza s-a dublat. Erau i patrule i santinele. Totui, pe 22 decembrie, securitii care ne pzeau de obicei au intrat n post fr muniie. Aa primiser ordin. Au fost zvonuri c teroritii vor s ocupe staia, c au venit parautiti n Pdurea Bogii, dar toate au fost neadevrate. Staia a trecut n linite n democraie, explic Onu. Astzi, Staia Bod emite doar pe unde medii i lungi. Ziua emitorul transmite Antena Satelor, iar noaptea Radio Romnia Actualiti. Pe unde medii, doar studiourile teritoriale Trgu-Mure i Antena Braovului. Azi nu mai sntem staia cea mai puternic din ar, pentru c pe unde lungi nu poate funciona mai mult de un emitor, Romnia nu e destul de mare i mai multe emitoare ar interfera, spune Onu. n mod ciudat, cea mai puternic staie de radio romneasc a fost downgradat. Din 2003, noul emitor, Harris, americanca, e pe tranzistoare i tehnologie digital de modulare. Dar are o putere de doar 200 KW. De ase ori mai mic dect a vechiului emitor. De ce?

Printele radioului

Guglielmo Marconi s-a nscut n Bologna, Italia, n 1874. Din 1896 a plecat n Anglia, unde i-a nceput experimentele de transmisie radiotelegrafic pe distan de 2.400 m. n 1898 a realizat prima transmisie peste Canalul Mnecii, ntre Anglia iI Frana, trimind salutri omului de tiin francez Edouard Branley (distana 50 km). n 1901 a reuit prima transmisie transatlantic. Un an mai trziu a transmis primul mesaj ntreg. Marconi a utilizat o lungime de und de 100m. n 1902 a avut loc prima transmisiune radio a vocii umane. Abia n 1909, inventatorul a primit premiul Nobel pentru fizic pentru telegrafia fr fir.

nceputurile n Romnia

Primele radiodifuziuni cu programe permanente s-au nfiinat n anii 30, n SUA, Anglia i Frana. n Romnia, primul post radiotelegrafic a fost instalat la Herstru de ctre ing. Nicolae Vasilescu Karpen. Avea o putere de 150kw cu lungimea de und de 11.000 m. n anul 1920 a fost nlocuit cu un post de emisie cu arc electric. La 3 mai 1928, a luat fiin Societatea Romn de Radiodifuziune, iar n iulie, au nceput s fie transmise primele emisiuni ale postului de radio Bucureti. Prima staie naional a fost cea de la Bod, n 1935.

Lungul drum al comunicatelor

Comunicatul Regelui Mihai din ziua de 23 august 1944 a fost imprimat la Palatul Regal, pe disc de cear. Discul a fost transportat la sediul Radiodifuziunii din Str. Nuferilor. De aici, mesajul sonor a fost transmis prin cablu telefonic, la Bod. De la Bod, l-a auzit toat ara.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit i de prietenii ti!
Comentarii:



Articole la Prima pagin




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpr aici ziarul complet n format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ tiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fr acte, ntr-un tren de marf depistat de Garda Forestier Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum va adapta Ttaru paturile ATI lips de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat smart-city


    Brașovul s-ar putea nfrți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    ntr-o lun, mountain-bikerii vor putea cobor din Postvarul n Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premier


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalent va fi construit cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cldirile fostei piee de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseal cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Romnia va primi de la Comisia European peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    F salate de andive dac vrei s slbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sntate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație n Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a mplinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scap de mucturile de nari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie s faci dac ai nceput s iei n greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelenț al Federației Romne de Handbal la Sfntu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE N LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioan a Romniei


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Femeie accidentat pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport și sunt tiate ore de Fizic și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Brașovul s-ar putea nfrți cu capitala administrativ a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu masc


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID n Brașov, 823 noi cazuri n Romnia


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Noua Gar din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum este btut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleaz clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are n continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați n spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reele de ap din Brașov au fost puse n funciune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mrii poate s mplineasc dorințe, dac este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, n creștere ușoar n opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu ncepe o viaț nou


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine s știți


    Reguli de pandemie n cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriț, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Rșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor n acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo lupt pentru locul n UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    Festival de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet n plus


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    nscrieri la BAC

    Articolul urmtor


    Adevrul trebuie spus!

    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2021 © Marius Mihuoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat n 33 milisecunde, ncrcat n milisecunde