Autentificare
Ziarul care vorbete cu braovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres
Publicitate

Muntele are leac pentru toate bolile

×


n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia ONCIU, 12.06.2007
* Cura de altitudine e o surs de sntate pentru bolnavi, dar i pentru cei care vor s-i fortifice organismul * nlimea pn la care e bine s urcm depinde de afeciunea pe care vrem s-o vindecm * Monitorul Expres v dezvluie i ce boli poate ameliora fiecare arbore n parte

Muntele este un factor de clire a organismului, de profilaxie a multor boli i chiar de vindecare a lor. Aduce beneficii sntii generale, n special celei psihice. Medicina alopat, dar i cea naturist, au descoperit virtuile tmduitoare ale climatului montan. Aerul de munte este intens ionizat, curat i extrem de benefic suferinzilor de afeciuni respiratorii. Muntele e un cadru ideal de micare, indiferent de vrst mersul pe jos revitalizeaz organismul, l cur de deeuri i optimizeaz activitatea organelor interne. Ciripitul psrilor, mirosul de rin, apa pur, linitea nlimilor snt att de benefice, nct muntele este considerat factor de longevitate. i cum munii snt la doi pai de Braov, putei oricnd s v ncrcai de energie i sntate prin drumeii pe crri de munte. nainte de a porni pe munte ns, e bine s facem un control medical, pentru a ti care snt indicaiile i contraindicaiile unei astfel de terapii complexe, care mbin factorii de clim cu cei alimentari, exerciiul fizic i relaxarea psihic. Trebuie tiut c, n muni, la fiecare 100 de metri pe vertical, temperatura aerului scade cu 5 grade iarna i 7 grade vara, iar presiunea atmosferic a aerului scade cu 10-12 cm Hg.

Surs de longevitate

Mcar la sfritul sptmnii ar trebui s ne bucurm de avantajele climatului natural asupra propriului organism. nainte de a porni pe munte ns, e bine s facem un control medical, pentru a ti care snt indicaiile i contraindicaiile unei astfel de terapii complexe, care mbin factorii de clim cu cei alimentari, exerciiul fizic i relaxarea psihic. Efectele snt deosebite, drumeia pe munte reface forele i crete capacitatea de munc, iar frumuseile decorului montan, indiferent de anotimp, ofer triri unice, care elimin stresul. Trebuie tiut c, n muni, la fiecare 100 de metri pe vertical, temperatura aerului scade cu 5 grade iarna i 7 grade vara, iar presiunea atmosferic a aerului scade cu 10-12 cm Hg. Pe lng aceste modificri, radiaiile solare, micarea aerului i vegetaia montan formeaz un complex de factori biometeorologici care i pun amprenta asupra organismului uman. De aceea, este bine s tim de la specialist pn la ce nlime putem urca pentru a ne revitaliza, i nu a transforma ascensiunea n factor de risc.

Aerul, un medicament complex

Mirosul specific al pdurilor de conifere e extrem de benefic pentru sntate. Aromele muntelui snt substane provenite din vegetaie i au rolul de a o proteja de duntori. Se numesc fitoncide. Practic, aerul cu fitoncide e ncrcat de medicamente. Aa se explic de ce persoanele bolnvicioase, sensibile, atunci cnd ajung la munte i revin vznd cu ochii, iar organismul inhaleaz substane care combat bacteriile, virusurile, ciupercile parazite. Aerul din preajma fneelor i pajitilor nflorite este stimulent hormonal, revigorant, i se spune c ntinerete. Ionii negativi snt molecule de oxigen din aer care au cptat sarcin electric negativ. Au via foarte scurt, de numai un minut, i au fost supranumii i vitaminele aerului, deoarece stimuleaz i armonizeaz majoritatea proceselor vitale, dar i pe cele din sfera psihicului i a emoionalului. n prezena acestor ioni, sistemul imunitar este extrem de activ, asimilaia se regleaz de la sine, circulaia sanguin se intensific, n timp ce procesele de regenerare snt stimulate. Pe crestele nalte de munte, mai ales acolo unde snt pduri de brad, lng cascade, concentraia de ioni negativi crete pn la 4.000/cm3. n prezena acestor ioni, sntem mai bine dispui, mai ateni, mai vigileni, mai creativi.

Oxigenare din plin

Carpaii fiind acoperii cu pduri, compoziia aerului din zona lor variaz foarte mult. De la ora 10,00 i pn seara, aerul este foarte bogat n oxigen. Prin urmare, n aceast perioad, chiar i respirnd normal, oxigenarea va fi mult mai intens. Practic, avem parte de aa-zisa oxigenoterapie. Mai ales n timpul ascensiunilor montane, cnd respiraia este mai intens, aceast oxigenare va fi extraordinar de bun. Aportul suplimentar de oxigen va determina o ntrire a sistemului imunitar, o intensificare a proceselor de digestie i eliminare, o echilibrare endocrin. De asemenea, vom cpta tonus psihic i mental i vom avea spontan o stare de bun dispoziie i vioiciune. Seara, mai ales dup ora 22,00, n preajma pdurilor de munte crete coninutul de dioxid de carbon n detrimentul celui de oxigen. Consecina va fi respiraie ampl i mai regulat, un fel de gimnastic respiratorie spontan. Va aprea i o stare de relaxare i somnolen.

Bi de soare

Baia de aer se face exact ca cea de ap, n costum de baie, aa nct o suprafa ct mai mare a corpului s intre n contact direct cu aerul. Durata e de 15-30 de minute, timp n care vom sta n picioare, aa nct briza montan s ne cuprind ct mai bine. Efectele snt uimitoare, mai ales pentru cei care au probleme de circulaie sau dermatologice. Aerul de munte, mai ales cel din preajma torentelor de munte i a cascadelor, intens ionizat negativ i rcoros, bogat n oxigen, stimuleaz circulaia sanguin, face ca infeciile cutanate s se retrag, crete rezistena natural a organismului la variaiile de temperatur. Arsurile, de exemplu, se vindec de dou ori mai repede n zonele intens ionizate negativ, iar pericolul de infecie scade considerabil, n timp ce cicatrizarea este mai estetic. Soarele de munte este foarte puternic, mai ales n ultimul deceniu, de cnd ptura de ozon s-a redus. Se recomand ca plaja s se fac din mers sau n picioare, aa nct razele soarelui s ating corpul oblic, pentru ca efectul s fie moderat. Orele ideale snt ntre 9-11 i 17-19, cnd soarele este mai blnd. Pe lng bronzul de munte, care este extrem de rezistent, baia de soare elimin din surplusul de greutate, ntrete oasele i dantura, mrete rezistena pielii la infecii.

O oaz de linite

Lumina din zonele de munte este un factor terapeutic pe care foarte puini l cunosc. Oamenii de tiin au observat c pe pielea uman exist mii de terminaii nervoase fotosensibile. Atunci cnd snt expuse la lumin puternic, cum este cea de la munte n zilele senine, stimularea acestor receptori ne face s fim tonici, creativi, plini de via. Mersul prin pdure, unde luminiurile alterneaz cu zonele ntunecoase, e un adevrat du scoian de lumin, care ne scoate din amoreal. n sfrit, muntele ofer o benefic terapie prin tcere att de necesar celor ce triesc n aglomeraii urbane. Linitea pdurii regleaz procesele nervoase, face somnul odihnitor, calmeaz procesele mentale i emoiile. Persoanele surmenate, expuse la stres intens, care se confrunt cu stri de nelinite, nervozitate ori iritare, ar trebui s ncerce efectele binefctoare ale linitii muntelui.

Aerosoli naturali

La munte, putem beneficia de aerosoli naturali. E vorba de acei aburi care se ridic vara deasupra pdurilor de brad, pin sau molid. Snt de fapt uleiuri volatile, eliberate n cantiti impresionante n atmosfer. Pe micile particule de ulei volatil se condenseaz o pelicul fin de ap, iar acest amestec capt o sarcin electric, cu efect dinamizant, Aerosolii, ajuni n plmni i n arborele bronic, strbat rapid straturile superficiale i ptrund n profunzime. Ei snt un adevrat elixir pentru cei sensibili la rceli i care pe perioada anotimpului rece au permanent probleme respiratorii. Aerosolii din zona de munte au, de asemenea, efecte calmante, revigorante, avnd o aciune extrem de binefctoare asupra persoanelor stresate, surmenate intelectual, obosite. Dintre afeciuni, aerosolii snt extrem de eficieni n tratarea astmului bronic, n formele alergice (cei din pdurile de brad i pin), a bronitei cronice, a pneumoniei recidivante i a TBC-ului, rinitei, sinuzitei, amigdalitei.

Ulcerul se trateaz la 600 de metri

ntre 300-400 m i 600-800 m este climatul de podi i deal care este blnd, sedativ. De aceea, e recomandat n tratarea nervozitii, insomniei, gastritei hiperacide i a ulcerului, hipertiroidiei n faz incipient. S-a observat o reducere a frecvenei crizelor de litiaz biliar i renal. Staiuni unde putei beneficia de aceste efecte snt Bile Herculane, Borsec, Olneti, Sovata, Climaneti-Cciulata. La poalele munilor, la 600-800 m, se constat o linitire a psihicului, asimilaia organismului fiind foarte bun. ntre 500-600 m i 800-1.200 m, se afl climatul subalpin, care este ceva mai rece, dar are efecte tonifiante i stimulante remarcabile. Este indicat persoanelor obosite, astenice, care au nevoie de regivorare rapid. Dintre boli, aici se vindec cele pulmonare (bronit, astm, TBC), anemia, hipertensiunea n fazele incipiente, ulcerul gastric n faza nedureroas. Staiunile Poiana Braov, Sinaia, Buteni, Cheia, precum i oraele Cmpulung Muscel i Braov beneficiaz de acest tip de climat, care este ns contraindicat n afeciunile cardiace grave, n faza acut a bolilor gastrice, biliare, renale, precum i a celor cu manifestari febrile.

La 1.200 de metri se vindec TBC-ul

Dac urcai pn la 1.200 de metri, vei beneficia de ameliorri a mai multor disfuncii: stri nevrotice, anemii uoare, afeciuni pulmonare, hipertiroidie, convalescen. Totui, simpla expunere la o astfel de altitudine nu este suficient pentru a obine efectele dorite. Este necesar un program de activitate fizic, cuprinznd alergri, mers zilnic pe jos (1-2 ore), gimnastic i jocuri sportive. ntre 1.200-1.800 m este climatul alpin specific Munilor Bucegi, Piatra Craiului, Ceahlu, Fgra, Rodnei, Retezat, Piatra Mare, Lacul Rou. Aceste altitudini snt contraindicate persoanelor cu astm bronic. n schimb, celor anemice, suferinde de TBC sau de infecii pulmonare recidivante, astenice, care nu au un somn odihnitor, anxioase, acest climat le priete. La o altitudine de peste 1.500 m, chiar i cei sntoi obosesc, iar celor care sufer de hipertensiune arterial, nevroz, insuficien hepato-renal, stare febril, le este interzis o astfel de ascensiune. Climatul alpin acioneaz benefic i pentru cei bolnavi de tuberculoz osteoarticular, ganglionar, precum i n cea pulmonar, dac leziunile snt pe cale de vindecare, rahitism, astm bronic, anemiile feriprive, sechelele dup pleurezii sau pneumonii. Cura montan de altitudine mic nu e indicat copiilor sub 3 ani, chiar dac snt sntoi.

Supraponderalii s urce ct mai sus

Peste 1.800 m, climatul devine foarte aspru, fiind contraindicat persoanelor bolnave. Pentru cei sntoi, se dovedete un mijloc de clire extraordinar. n acest climat se pregtesc sportivii de performan, persoanele care vor s elimine rapid consecinele sedentarismului i s-i rectige tonusul. Putei beneficia de acest climat la cabanele din Munii Fgra, Bucegi, Caraiman, Ceahlu, Piatra Mare. Oamenii de tiin au descoperit c, la nlimi de peste 1.800 m, slbim foarte uor, iar organismul cunoate procese de fortificare extrem de intense. Cura montan la altitudini de 1.800-2.400 m este indicat pentru persoanele care sufer de obezitate fr component endocrin, anemii primare, hipotiroidism. Dar e contraindicat celor bolnavi de orice boal cardiac, reumatism, afeciuni neuropsihice i boli endocrine. Copiilor de 5-6 ani le e interzis.

Echilibru n mijlocul naturii

Altitudinea stimuleaz arderile metabolice interioare i crete pofta de mncare. Favorizeaz creterea frecvenei respiratorii, iar atunci cnd exist i scdere barometric, prin scderea concentraiei de oxigen este stimulat nmulirea globulelor roii, benefic n convalescene i anemii. Uscciunea aerului, transparena aerului, verdele pdurilor, seninul cerului, abundena radiaiilor ultraviolete n condiii cnd soarele este mai slab, cum e cel de altitudine, snt tot attea motive pentru a frecventa o staiune de munte. Climatul de munte, tonic stimulant, elimin stresul, determinnd mobilizarea mecanismelor de adaptare. Se produce o echilibrare a activitii sistemului nervos central i vegetativ, snt stimulate hematopoieza i procesele imunobiologice. Parfumul degajat de florile de munte stimuleaz i revigoreaz ntregul organism. Sntoi, convalesceni sau bolnavi, oamenii fac bine alegnd s mearg pe munte.

Terapia cu arbori

* Muntele nseamn pdure, iar fiecare specie de copac are un anumit efect asupra organismului. Cercetrile ultimilor ani au artat c tratarea bolilor cu ajutorul dendroterapiei (terapie prin intermediul copacilor) are efecte benefice asupra sntii. Iat care snt acestea:
- Mesteacnul - alung stresul.
- Stejarul - nu e recomandat celor iritai, nervoi.
- Pinul - preia orice depresie, oc emoional.
- Ararul - relaxeaz i armonizeaz ntregul organism.
- Frasinul - stimuleaz reculegerea i meditaia.
- Castanul slbatic - stimuleaz imaginaia
- Teiul - d senzaia de pace interioar
- Salcia - alung durerile de cap.
- Plopul - alung oboseala.
- Plopul tremurtor - alung durerea de msele.
- Arinul ne scap de crize biliare.

Medicamentele copacilor

* - Pinul. Mugurii expectorani snt utilizai la fabricarea medicamentelor pentru cile respiratorii. Extractele din rini snt eficace contra reumatismului, gutei i a bolilor de piele. Conurile verzi i acele se gsesc ca extracte n numeroase sruri de baie.
* - Ulmul. Este bun contra afeciunilor pielii. Frunzele sale au putere cicatrizant i antiinflamatoare. A doua scoar, recoltat primvara de pe ramurile tinere are caliti astringente i e recomandat pentru tratarea dermatrozelor i reumatismului.
* - Mesteacanul. Seva este folosit n Suedia la fabricarea de zahr i vin. n Rusia se prepar bere, n Frana vin spumos. Scoara sa este febrifug, diuretic i stimuleaz digestia. Infuziile din frunze de mesteacn snt eficace contra gutei, reumatismului i calculilor renali, mugurii activeaz secreia biliar.
* - Frasinul. Sub form de infuzie, trateaz reumatismul articular, guta i colicile renale. Seminele snt renumite pentru calitatea diuretic, iar scoara ramurilor este febrifug.
* - Castanul. Din fina de castane se fabric pine. Frunzele au aciune sedativ asupra organelor respiratorii i pot vindeca bronitele i reumatismul. Folosit ca infuzie, scoara sa are proprietatea de a scdea temperatura. Castanul prezint proprieti bacteriostatice.
* - Stejarul. Frunzele, ghindele, scoara snt bogate n substane active i au proprieti astringente i tonice. Se folosete contra diareei, dizenteriei, hemoragiilor. Pudra de scoar oprete hemoragiile nazale.
* - Teiul. Este un bun depurativ. Efectele sale hipotensive i antispastice realizeaz un excelent remediu contra stresului i oboselii. Bebeluilor prea nelinitii li se fac chiar bi cu tei. Pe timpul iernii, florile sale snt utile n cazul gripei i durerilor sciatice.
* - Salcia. Salicina coninut de frunzele i scoara sa este precursorul aspirinei de astzi. Reduce febra i durerea de cap. Mugurii au efect sedativ.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit i de prietenii ti!
Comentarii:



Articole la




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpr aici ziarul complet n format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ tiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fr acte, ntr-un tren de marf depistat de Garda Forestier Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum va adapta Ttaru paturile ATI lips de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat smart-city


    Brașovul s-ar putea nfrți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    ntr-o lun, mountain-bikerii vor putea cobor din Postvarul n Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premier


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalent va fi construit cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Cldirile fostei piee de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseal cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Romnia va primi de la Comisia European peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    F salate de andive dac vrei s slbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sntate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație n Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a mplinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scap de mucturile de nari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie s faci dac ai nceput s iei n greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelenț al Federației Romne de Handbal la Sfntu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE N LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioan a Romniei


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Femeie accidentat pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzic și Sport și sunt tiate ore de Fizic și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Brașovul s-ar putea nfrți cu capitala administrativ a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu masc


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID n Brașov, 823 noi cazuri n Romnia


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    Noua Gar din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagin


    Cum este btut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleaz clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are n continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați n spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reele de ap din Brașov au fost puse n funciune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mrii poate s mplineasc dorințe, dac este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, n creștere ușoar n opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu ncepe o viaț nou


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine s știți


    Reguli de pandemie n cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriț, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Rșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor n acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo lupt pentru locul n UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    Festival de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet n plus


    03.08.2020
  • ➤ tiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat n 55 milisecunde, ncrcat n milisecunde