Nicolae Purcărea lansează cartea „Urlă haita“

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: H.O., 22.01.2013

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic Braşov organizează miercuri 23 ianuarie, la ora 18.00 , la Corpul T al Universităţii „Transilvania“, lansarea cărţii „Urlă haita“ de Nicolae Purcărea. „Avem în faţă un volum de memorialistică în care Nicolae Purcărea descrie cu lux de amănunte ororile îndurate în închisorile şi lagărele comuniste. Autorul vorbeşte pe larg despre «reeducarea» pe care a îndurat-o la Piteşti, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Gherla şi alte închsori“, spune Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi politic din România.
Autorul volumului este unul dintre foştii deţinuţi politic care a îndurat peste două decenii de terorare în închisorile şi lagărele de muncă din perioada comunismului, fiind arestat, pentru prima oară, cînd avea 18 ani. Atunci, în 1941, după ce mareşalul Antonescu a ordonat închiderea tinerilor legionari, Nicolae Purcărea a fost unul dintre cei 5.000 de tineri care au mărşăluit în stradă împotriva respectivei decizii, fiind arestat şi condamnat la 15 ani de închisoare pentru activitate legionară şi terorism. A fost închis pînă în 1944 la Braşov, Văcăreşti, Piteşti şi Alba Iulia. În 1944 în urma unui decret prin care toţi elevii erau graţiaţi, a fost eliberat şi înrolat în Regimentul 89 de infanterie de la Tărlungeni.
În toamna aceluiaşi an a fost arestat ca „primul duşman al poporului“, împreună cu mari negustori şi personalităţi marcante ale Braşovului, fiind închis la Braşov pînă în septembrie 1945. A urmat, timp de trei ani, Academia Comercială la Braşov , fiind şi membru activ al Uniunii Naţionale a Studenţilor Români. După ce a susţinut o cuvîntare, în care a fost acuzat că a folosit elemente anticomuniste, a intrat în atenţia Securităţii. A fost nevoit să fugă şi să doarmă cîteva zile într-un cimitir, după care s-a ascuns în munţii Argeşului,unde a fost descoeprit şi arestat de securişti, care i-au împuşcat pe patru dintre cei alături de care era. A fost judecat la Craiova şi condamnat la şapte ani de temniţă grea. A fost dus la Piteşti, unde a trecut prin „celebrul“ program de reeducare deosebit de dur, întreaga reeducare bazîndu-se doar pe bătaie, chinuri, torturi şi schingiuri. După şapte luni de „reeducare“ a fost mutat la Poarta Albă, la şantierul Canalului Dunăre.- Marea Neagră, loc denunit „canalul morţii“. În toamna lui 1950 a fost transferat la Jilava, iar după doi ani, la Gherla, unde a stat vreme îndelungată la izolare, doar pentru că a povestit unui coleg de celulă în ce a constat programul de reeducare de la Piteşti îmbolnăvindu-se de tuberculoză. În 1956 a fost eliberat, autorităţile stabilindu-i domiciliu forţat în Bărăgan. În 1958 a fost strămutat la Lagărul „Noua Culme de la Ovidiu, lîngă Constanţa. De aici, în 1960 a fost trimis la penitenciarul Aiud, de unde a fost eliberat în 1964.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: