Spre deosebire de anul calendaristic, care începe la 1 ianuarie, prima zi din anul bisericesc este 1 septembrie. După tradiția moștenită din Legea Veche, aceasta a fost prima zi a creației și ziua în care Mîntuitorul și-a început activitatea pe pămînt. În centrul anului bisericesc se află sărbătoarea Învierii Domnului, în funcție de care anul bisericesc se împarte în trei perioade: perioada Triodului, adică perioada prepascală, perioada Penticostarului (perioada pascală propriu-zisă), și perioada Octoihului (perioada post-pascală), fiecare dintre acestea cuprinzînd un anumit număr de săptămîni. Timpul Triodului ține zece săptămîni, de la Duminica Vameșului și a Fariseului, adică cu trei săptămîni înainte de postul Paștelui, pînă la duminica Paștelui. Perioada Penticostarului ține opt săptămîni, de la duminica Paștelui pînă la prima duminică după Rusalii, iar perioada Octoihului ține tot restul anului. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc, durata acestei perioade putînd fi între 40 și 26 de săptămîni, în funcție de data Paștelui. Dacă anul bisericesc ortodox se încheie cu una dintre cele importante sărbători dedicate Maicii Domnului, Adormirea Maicii Domnului (15 august), începutul noului an debutează cu o altă mare sărbătoare închinată acesteia, Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie). Astăzi este pomenit Sfîntul Simion Stîlpnicul, despre care, în credința populară, se crede că susține cerul și pămîntul.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
