Pulsul, martor al sănătății noastre

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 03.02.2009

• Felul cum circulă sîngele prin artere este indiciu important în diagnosticarea bolilor

Medicii chinezi au dezvoltat o ştiinţă numită pulsologie. Aceasta constă în examinarea tactilă a pulsului arterial. Informaţiile oferite de această tehnică stau la baza diagnosticării afecţiunilor din corp, chiar şi a celor mai subtile boli. Organul care suferă este identificat imediat de un specialist cu experienţă doar prin luarea pulsului la încheietura mîinii. Noi nu putem decît să-i aflăm valoarea, cu ajutorul aparatelor de luare a pulsului. Dar să vedem ce enigme ascunde mişcarea ritmică a sîngelui, desluşite de o ştiinţă veche de 4.000 de ani.

Ce este pulsul?

Sîngele nu circulă la fel printr-o zonă sănătoasă a corpului şi prin una afectată, unde fluxul este înfrînat. Deşi medicina susţine că există un singur puls arterial, specialiştii chinezi simt 12 feluri de puls, fiecare constituind un indiciu despre funcţionarea unui anumit organ. Inima, pompa care trimite sîngele în organism, declanşează un impuls electric care contractă muşchiul cardiac. Astfel se realizează bătăile inimii, a căror repetare măsurată într-un minut reprezintă ritmul cardiac. Creşterea volumului de sînge trimis de inimă în artere determină dilatarea acestora, fenomen denumit puls. Un puls lent sau unul rapid reprezintă indicii importante despre starea fizică şi energetică a tuturor organelor, ca un tot unitar.

Diagnostic cu trei degete

Diagnosticianul palpează superficial şi profund arterele radiale, luînd pulsul în 6 puncte, cîte trei la fiecare încheietură a mîinii. Se spune că un medic chinez distinge circa 28 de tipuri şi subtipuri de pulsuri, fiecare răspunzînd de echilibrul unui anumit organ. Galenus a descris 36 de pulsuri diferite. Vechii chinezi simţeau nuanţe fine pe care le comparau cu furnicăturile unui cioc de pasăre, cu picăturile ce trec printr-o fantă, cu o broască încurcată în iarbă. Astăzi, multe dintre aceste nuanţe cu denumiri metaforice s-au pierdut, păstrîndu-se doar tipurile generale de puls. Pulsul se ia prin palparea cu trei degete a articulaţiei. Fiecare deget este aşezat pe un meridian energetic răspunzător de un anumit organ. Un puls slab sau neregulat arată că meridianul şi organul corespondent sînt slăbite.
Un puls rapid indică o boală de inimă sau nervoasă. Totuşi, cînd se ia pulsul trebuie ţinut cont şi de alţi factori care l-ar putea accelera fără a fi vorba de o afecţiune acută: efort fizic, emoţii, modificări de temperatură, consum de alcool, cafea, băuturi răcoritoare cu cafeină.

E bine să ştim că...

- Frecvenţa normală a pulsului la un adult în repaus este între 70 şi 72 bătăi pe minut. Persoanele cu o condiţie fizică foarte bună pot înregistra şi valori mai scăzute, ajungînd pînă la 50-60 bătăi pe minut. La nou-născut, pulsul are în jur de 120 bătăi pe minut, la copiii între 1 şi 5 ani, între 90 şi 120 bătăi pe minut, iar copilul între 5 şi 15 ani are frecvenţa între 70 şi 100.
- Pentru a afla ce puls aveţi, aşezaţi buricele a trei degete pe încheietura celeilalte mîini, exact sub degetul mare al palmei. Număraţi pulsaţiile timp de 60 de secunde sau număraţi timp de 15 secunde şi înmulţiţi cu 4. La copii, se aşază buricele degetelor imediat sub mamelonul stîng sau pe artera de pe faţa internă a braţului, între umăr şi cot.
- Există o formulă de calcul pentru a afla care este pulsul maxim personal: 220 – vîrsta = pulsul maxim, care e bine să nu se depăşească niciodată.

Ce boli indică pulsul?

- Puls rapid, puternic şi viforos: cardiopatie ischemică
- Puls rapid, profund, slab: insuficienţă cardiacă
- Puls rapid şi glisant: enterocolite
- Puls mic, fin, profund şi uşor: indigestii, boli de stomac
- Puls mic, moale şi profund: astm bronşic, bronşite, tuberculoză
- Puls profund şi fin: constipaţie, colite de fermentaţie
- Pulas fin, profund, mic şi lent, abia perceptibil: colite de putrefacţie
- Puls rapid şi mic: afecţiuni endocrine
- Puls superficial, uşor şi lent: insuficienţă hepatică
- Puls rapid şi întins: hepatite acute
- Puls profund, întins, lent şi mic: insuficienţă hepatică
- Puls plin şi întins: hiperchinezie biliară, colecistite acute
- Puls profund, uşor, fin, lent sau rapid: afecţiuni renale
- Puls rapid şi fin: cistite
- Puls rapid: afecţiuni renale

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: