De Rusalii, casele se împodobesc cu flori și ramuri verzi
×
ďż˝ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: M.Ex.,
05.06.2020
• Rusaliile sunt cea mai veche sărbătoare creștină împreună cu cea a Paștilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinților Apostoli
• Sâmbătă, în ajun, sunt Moșii de vară, ziua când creștinii duc la biserică colivă, orez cu cireșe și colaci, pomană de sufletul morților
Duminica Cincizecimii (Dominica Pentecostes, Piatidesiatnita) sau a Pogorârii Sfântului Duh, numită în popor și Duminica mare, este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor (2,1-4) și cu care se încheie descoperirea față de lume și de creație a lui Dumnezeu, Cel în treime. Ea cade întotdeauna la 10 zile după înălțare sau la 50 de zile după Paști, când a avut loc evenimentul sărbătorit și când evreii își serbau și ei praznicul Cincizecimii. Este totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, căci în aceeași zi, în urma cuvântării însuflețite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism circa 3.000 de suflete care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai târziu. De sărbătoarea Rusaliilor țin o sumedenie de datini, credințe și rituri religioase populare, legate de pomenirea generală a morților din sâmbăta precedentă, numită în popor Moșii de vară. A doua zi după Rusalii este sărbătoarea Sfintei Treimi (numită și Lunea Sfântului Duh).
Cea mai veche sărbătoare creștină, alături de Paști
Rusaliile sunt cea mai veche sărbătoare creștină împreună cu cea a Paștilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinților Apostoli, ca o încreștinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare. Despre ea amintesc și Sf. Apostol Pavel (1 Cor. 16,8) și Sf. Luca (Fapte 20,16). E numărată și în Constituțiile Apostolice printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberați de muncile obișnuite. Nu numai ca vechime, ci și ca importanță, sărbătoarea Rusaliilor vine îndată după Paști. În timpul privegherii din ajun, se făcea odinioară botezul catehumenilor. Ca și la Paști, erau oprite îngenuncherea și postirea în toate zilele Cincizecimii; erau interzise jocurile din circuri și palestre, spectacolele păgâne de teatru etc. Se împodobeau casele, în semn de bucurie, cu flori și ramuri verzi, îndeosebi de nuc sau de tei, așa cum se face până azi, obicei moștenit de la evrei, la care Cincizecimea era și sărbătoarea premițiilor din flori și fructe. În biserici se aduc și azi frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează și se împart credincioșilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, Care S-a pogorât peste Sfinții Apostoli.
Tradiții de Rusalii
În mitologia românească, Rusaliile – cuvânt provenit din latinescul „rosalia“ (sărbătoarea trandafirilor) – sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. În „Descriptio Moldaviae“, Dimitrie Cantemir numea Ielele „nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoși“. Nu se cunoaște originea acestui mit, „iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin „ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sărbătoarea creștină postpascală a Cincizecimii și devenită Duminica Rusaliilor. De această sărbătoare se leagă fel de fel de alte tradiții. Una dintre ele ar fi cea legată de Rusalcele slave, un fel de zâne ale apelor, asemănătoare sirenelor. În popor, Rusaliile sunt considerate a fi iele, un fel de zâne rele, care-i pocesc sau le iau mințile oamenilor care îndrăznesc să le privească. Pentru a se feri de ele, oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu-și ridice privirea și să nu le vorbească. Fiind zâne ale apelor, în ziua Rusaliilor e bine ca oamenii să nu se scalde, căci îi paște înecul. Legat de Rusalii este și faimosul joc al călușarilor. Este un dans ritual de origine străveche și neclară, cu rol magic, pe de o parte patronat chiar de iele, pe de alta capabil să vindece relele. În popor se crede că jocul călușarilor are puterea de a izgoni bolile cronice. În Șcheii Brașovului, în fiecare an, de Rusalii, Junii Bătrâni organizează pentru Junii Tineri „Jocul strămoșesc din Variște“.
Icoana praznicului
Icoana praznicului este zugrăvită în culori de roșu și aur, care semnifică faptul că este vorba despre un mare eveniment. În partea de sus este prezentat un soare din care ies raze ce se îndreaptă către fiecare apostol. De asemenea, deasupra fiecăruia este reprezentată o limbă de foc care semnifică Pogorârea Duhului Sfânt. Aceste limbi de foc sunt simbolizate și de frunzele de nuc care se sfințesc în această zi în biserici. Clădirea de pe fundalul icoanei reprezintă camera de sus a locului în care ucenicii Domnului erau adunați după Înălțare. Apostolii sunt înfățișați șezând într-un semicerc, care arată unitatea Bisericii. Alături de apostoli este reprezentat și Sfântul Pavel, care, deși nu se afla în acea zi acolo, a devenit Apostolul Bisericii și cel mai mare misionar. Cei patru Evangheliști (Matei, Marcu, Luca și Ioan) sunt redați cu manuscrisele în mână, ceea ce semnifică faptul că ei au autoritatea învățăturii date de Mântuitorul. În centru, sub evangheliști, este redat un rege-figură simbolică a oamenilor care trăiau în întunericul păcatului, idolatriei și a necunoașterii. Regele poartă în mână o haină albă, adică învățăturile apostolilor.
Moșii de vară
Moșii de vară, ținuți în sâmbăta Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morților. Se dau de pomană neapărat, pe lângă bucatele și colacii obișnuiți, vase de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn (cofe, cofăiele), împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. Înainte se credea că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru ca aceasta reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi în unele zone. După obicei, de sufletul morților, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, creștinii duc la biserică colivă, orez cu cireșe și colaci. Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vara pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii. Pe vremuri, preotul și sătenii ieșeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.
Ce se spune în popor despre ziua Moșilor de vară
• Moșii se zice că au fost nouă uncheși bătrâni, care, pe unde mergeau, numai bine și minuni făceau.
• În aceste zile se deșteaptă toți morții și se duc pe Valea cu Dor. Acolo găsesc tot ce li s-a dat de pomană în cursului anului. Cine nu găsește nimic ia țărână în poală și se întoarce mâhnit. Oalele se împart pentru ca cei morți să aibă cu ce bea apă pe lumea cealaltă. În zilele de Moși se lucrează orice, dar nu se toarce, căci se crede că se întorc colacii de la morți îndărăt. Acum nu se dau lăturile afară, că bieții morți stau cu gurile căscate în această zi, așteptând colaci, și lăturile le dau în gura lor. Nu se mătură, că se dă praf în ochii morților, care stau după ușă, până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, își iau zborul către cer.
• Ca să fii ferit de furtișaguri și pierderi peste an, este bine ca cea dintâi plăcintă pe care o faci sâmbăta, pentru a doua zi, s-o rupi în trei și s-o dai de pomană săracilor ori s-o mănânci în casă.
• Ca să fii ferit de boli „din apucate“ și ca să le meargă bine zarzavaturilor din grădină se fac colaci și se dau, cu lapte, de pomană pentru morți.
• La Moșii de Cireșe (cum se mai numesc Moșii de vară) se așază masa, pe care se pun grămezi de cireșe, flori și colăcei, apoi se împart la oameni și copii ce sunt chemați înadins. Ca cineva să împartă trebuie ca mai întâi să nu fi gustat cireșe până în momentul acela.
• În această zi gospodinele fac bucate bune cu carne de miel, plăcinte și dau de pomană în blide noi, linguri noi și vase noi. Părinții dau pomană la fii și nepoți, nașii finilor, cumetrilor, rudele și prietenii unii altora.
• Moșii de Vară se țin ca să nu îmbătrânești repede.
• Dacă va ploua în ziua de Moși de Vară, va fi anul mănos.
�n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
pute�i prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dac� preciza�i sursa �i dac� insera�i vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!