• Înălțarea Domnului sau Ispasul se sărbătorește în fiecare an la 40 de zile de la Paște, de fiecare dată joia, și reprezintă ultimul eveniment din viața pământească a lui Iisus Hristos
Creștinii ortodocși prăznuiesc astăzi, la 40 de zile după Înviere, Înălțarea Domnului, sărbătoare care poartă în popor și numele de Ispas. Este și ziua Eroilor în Biserica Ortodoxă Română și un prilej de pomenire a morților, de această sărbătoare fiind legate mai multe superstiții și obiceiuri populare. Potrivit cărții biblice „Faptele Apostolilor“, Mântuitorul Iisus Hristos, după Înviere, s-a arătat ucenicilor, timp de 40 de zile, după care, în prezența lor, s-a înălțat la cer. În acel moment, Hristos și-a profețit revenirea și i-a încredințat pe apostoli că îl va trimite pe Duhul Sfânt prevestind astfel Rusaliile, când Sfântul Duh s-a pogorât asupra apostolilor, înzestrându-i cu cunoașterea limbilor străine, pentru a propovădui cuvântul Domnului. Rusaliile se sărbătoresc la 50 de zile de la Paști, numai duminica.
Potrivit tradiției, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălțat la cer este situat la Ierusalim pe Muntele Măslinilor. Micuța capela rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos. Capela Înălțării Domnului este un loc de închinăciune atât pentru creștini, cât și pentru musulmani.
Moșii de Ispas
Sărbătoarea Înălțării este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele și prietenii în comunitatea în care au domnit resentimentele. În familia care respectă aceste tradiții va domina veselia, iar necazurile și ghinioanele se vor îndepărta de gospodăria respectivă. În această zi, salutul credincioșilor este: “Hristos s-a înalțat!” , iar răspunsul este “Adevărat s-a înălțat!”.
Înălțarea este celebrată atât în Răsărit, cât și în Apus, la 40 de zile după Paști, întotdeauna într-o zi de joi. La noi, de Înălțare, în anumite zone ale țării se țin Moșii de Ispas, iar casele și mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin și la ferestre se pun frunze de leuștean. Se fac pomeni pentru morți, împărțindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu. Sunt marcate vitele și se taie mieii. Ziua Înălțării este ultima zi în care se mai pot roșii ouă și în care se mai folosește salutul pascal „Hristos a înviat!… Adevărat a înviat!“, dar mai ales în forma adaptată: „Hristos S-a înălțat!… Adevărat S-a înălțat!“.
Înălțarea de pe Muntele Măslinilor
Sfintele Evanghelii descriu simplu evenimentul Înălțării Domnului. Iisus i-a adunat pe ucenicii săi în Betania, pe vârful unui munte numit al Măslinilor. Timp de 40 de zile, de la Sfintele Paști, Iisus se arătase de mai multe ori Apostolilor Săi și îi convinsese de realitatea Învierii Sale. Acum i-a încredințat că El este cu adevărat, cerându-le să verifice cu simțurile, că nu văd o nălucă și mâncând „o bucată de pește fript și o parte dintr-un fagure de miere“ (Lc. 24, 42) și adăugând: „Și iată Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu; voi, însă, ședeți în cetatea Ierusalimului, până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus“ (v. 49). Acestea zicând, Domnul s-a înălțat la ceruri, ținând mâinile întinse peste ei, ca o ultimă binecuvântare, iar un nor venind L-a ascuns de ochii lor.
Astăzi este și Ispasul
În popor, sărbătoarea Înălțării Domnului se mai numește și Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălțării. Tradiția spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut și uimit, și mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate. Ispas era un om vesel și de aceea credincioșii caută și ei să fie veseli în această zi. De Ispas abundă obiceiurile legate de cultul morților: pomenile, curățirea și împodobirea mormintelor cu flori, pomenirea morților. De Ispas se crede că sufletele unor morți se pot rătăci în drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pământ, care provoacă rele oamenilor și animalelor. De aceea, în noaptea de Ispas, se săvârșesc numeroase obiceiuri și practici magice de apărare: se culeg frunze și ramuri de alun, nuc, paltin și se duc la sfințit, se lovesc vitele și oamenii cu leuștean, se sună din buciume pentru a nu se prinde farmecele și a nu se apropia relele, se duc ofrande bogate pentru îmbunarea spiritelor morților ș.a.
Paștele Cailor
• Tot în ziua de Înălțare, în popor se spune că este și Paștele Cailor sau Joia iepelor. Conform unei legende populare, la nașterea lui Iisus în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi și liniștiți, dar caii și-au cam dat în petic. Atunci, Maica Domnului ar fi lasat să nu fie sătui decât în ziua de Ispas sau Înălțare, adică în joia din săptămâna a șasea de după Paști.
Obiceiuri de Ispas
• Nu trebuie să ne certăm cu nimeni în ziua praznicului și nu trebuie să încurajăm resentimentele. Dacă respectăm această datină, dușmanii nu vor avea putere asupra noastră și vom fi mai sănătoși tot anul
• Se poartă foi de nuc la brâu, pentru că și Hristos și-a pus când s-a înălțat.
• Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai
• În ziua de Ispas nu se dă foc și sare din casă; foc, pentru că tot anul vei avea huit, vor avea oamenii inimă rea în casă ca focul; și sare nu se dă, pentru că vacile nu vor avea smântână.
• În ziua de Înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți împart azime calde, lapte dulce fiert cu pasat, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților, crezându-se că în acea zi se înalță sufletele lor la cer și să aibă merinde de drum.
�n lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
pute�i prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dac� preciza�i sursa �i dac� insera�i vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
