Se spune că astăzi, San-George ia cheile de la Sâmedru, cel căruia îi place doar anotimpul rece, pentru a deschide drumul naturii spre viață
Sfântul Mucenic Gheorghe, cel care a omorât balaurul, este patronul spiritual al armatei
Biserica Ortodoxă îl prăznuiește astăzi pe Sfântul Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al armatei. Ca și Sfântul Arhanghel Mihail, el era originar din provincia Capadocia din Asia Mică, actualul teritoriu al Turciei. Sfântul Mucenic Gheorghe a fost soldat în armata romană și a avut o carieră strălucită. A fost unul dintre cei mai iluștri oameni de arme ai timpului său. Având o educație aleasă, a ajuns tribun și a fost numit comandant al armatei imperiale. Viața tribunului Gheorghe a luat însă o întorsătură neașteptată când împăratul Dioclețian a aflat că este creștin și âl mărturisește pe Hristos. Împăratul a poruncit atunci ca nesupusul Gheorghe să fie torturat, pentru a fi dat exemplu în fața ostașilor. Sfântul ieșea însă nevătămat din toate torturile într-un chip miraculos. La data de 23 aprilie, din ordinul împăratului, Sfântul Gheorghe a fost decapitat în provincia Nicomidia. Sfântul Gheorghe a săvârșit minuni atât în timpul vieții, cât și după moarte.
Omorârea balaurului
În credința populară, Sf. Gheorghe este asociat cel mai adesea cu omorârea balaurului. Cea mai cunoscută este însă o legendă din secolul XII care vorbește despre uciderea unui balaur. Minunea s-a petrecut aproape de Palestina, în părțile Sirofiniciei lângă cetatea Viritului, peste marea cea mare a Siriei, nu departe de cetatea Lida, spre muntele Libanului. Se spune că un șarpe cu dimensiuni uriașe îi ucidea pe locuitorii cetății, care se aventurau să treacă prin zonele izolate. Împăratul păgân a fost sfătuit să-i aducă ofrandă ,,balaurului câte un copil. Împăratul a început chiar cu fiica sa, dar Dumnezeu, văzând gestul grept al împăratului, i l-a trimis în ajutor pe Sfântul Gheorghe îmbrăcat în ostaș, călare pe un cal. În unele icoane timpurii, fata împăratului este înfățișată în gura balaurului, în timp ce un viteaz cu o suliță se luptă cu monstrul. După ce a străpuns balaurul cu sulița, tânărul ostaș a dus-o pe prințesă la palatul tatălui ei. Împăratul i-a oferit vizeazului mâna prințesei și jumătate din împărăție. Oșteanul a refuzat însă, spunând că mai are multe alte lucruri de îndeplinit în lupta sa pentru apărarea Bisericii lui Hristos și ajutorul săracilor. Apoi le-a spus oamenilor că numele lui este Gheorghe și a plecat.
San-George aduce primăvara
În tradiția populară sărbătoarea Sfântului Gheorghe mai este cunoscută și sub numele de San-George. În calendarul popular, San-George este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. În calendarul popular se spune că Sfântul Gheorghe este unul din cei doi stâlpi ai anotimpurilor, alături de Sfântul Dumitru - Sâmedru, care separă anotimpul cald de cel rece. Se spune că atunci când se aud primele broaște cântand, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viață, el fiind considerat Cap mare de primavară, înverzitorul întregii naturi, semănătorul tuturor culturilor și închizătorul anotimpului friguros. Toamna, Sâmedru, care nu iubește pomii inverziți, primește cheia de la San-George pentru a slobozi vremea rece. De aceea, e bine ca astăzi să punem la ferestre și uși ramuri de salcie.
Frunze verzi, împotriva strigoilor
În trecut, sărbătoarea Sf. Gheorghe era cinstită cu mult fast și ținea trei zile. Și multe din obiceiuri legate de această zi au fost abandonate în timp, deși sunt zone care mai păstrează tradițiile de odinioară. De pildă, în comuna Poiana Mărului, dar și în alte sate transilvane, în ajun de Sfântul Gheorghe se pun în poartă frunze verzi de fag sau mesteacăn. Se spune că este noaptea în care hoinăresc strigoii, iar frunzele feresc sătenii de stricăciunile lor. Tot împotriva strigoilor se obișnuia a se pune lângă poarta casei și la intrarea în grajd o grapă, așezată cu dinții în sus și cu un brăcinar de fecior cast petrecut printre ei. Un alt obicei care se păstrează, mai mult în satele Moldovei, este împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeață și flori de primăvară. Donițele, pline cu apă și astfel gătite, se puneau în tinda casei, după ușa de la intrare. În dimineața zilei de San-George, apa și verdeața tocată sunt turnate în hrana vacilor, ca să le sporească laptele și să fie protejate de toate relele. Tot în această zi se prepară și unsoarea oilor, un medicament obținut din plante și grăsimi animale, unguent ce se aplică pe ugerul oilor pentru a le apăra, astfel, de boli pe tot parcursul verii. Nimeni nu are voie să doarmă în aceasta zi, deoarece se crede care va ațipi va fi somnoros întregul an. Se mai spune că în această zi e bine să fii pișcat de urzică.
Fetele își caută ursitul, iar flăcăii puterea
Se mai spune că de Sf. Gheorghe fetele credeau că-și pot afla ursitul și norocul. În dimineața zilei de 23 aprilie, fetele puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va calca peste ele. Dacă cel drag nu călca pe flori, era semn că în acel an nu se vor căsători. Coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste. În aceasta zi fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care-l păstrau până în anul viitor. Mâncând acest usturoi, ele credeau ca vor fi înzestrate cu toate virțutile și că se vor căsători în cel mai scurt timp. În alte zone, fetele mergeau pe furiș în pădure, înainte de a se scutura roua, pentru a culege mătrăgună. O aduceau acasă și o puneau în pod sau la streașină, cu credința că asta le va aduce pețitori bogați. Flăcăii, pentru a nu rămâne mai prejos decât fetele, căutau, în dimineața zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfarâme lacătele și lanțurile sau putea să le confere lor puteri miraculoase.
Azi poți alunga orice vrajă din casa ta
-Dacă înainte de Sf. Gheorghe prinzi un șarpe, îi tai capul, apoi îl porți la pălărie sau basma.
- Se spune că în ziua de Sf. Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri și cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi
- Pentru a fi apărați de rele, oamenii se cântaresc azi, ca să fie sprinteni tot anul
-Dacă stropești cu apă neîncepută luată dis de dimineață din fântână, apoi cu agheasmă, alungi orice vrajă din casa ta.
-Oamenii se încing azi cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Cotidianul omului sănătos
