Cu cât vor creşte pensiile până în 2021

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 27.06.2019

• Legea prevede o creştere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, începând cu 1 septembrie 2019
• Ce şansă avem să ne acoperim ,,găurile“ făcute de angajatori în cartea de muncă?
Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, în calitate de for decizional, legea sistemului public de pensii, reexaminată ca urmare a decizie de neconstituţionalitate a CCR. Legea a fost adoptată cu 197 de voturi „pentru” şi 70 de abţineri. Nu a fost niciun vot „împotriva“. Actul normativ merge la preşedintele Klaus Iohannis, pentru promulgare. Potrivit expunerii de motive a documentului, proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58,1 miliarde de lei în 2021, iar în 2022, ar urma să aibă un impact de 81,1 miliarde de lei.

Punctul de pensie creşte de la 1 septembrie la 1.265 lei

Legea prevede o creştere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, începând cu 1 septembrie 2019 şi încheind cu 1 septembrie 2021. Astfel, valorile punctului de pensie sunt următoarele:
a) la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei;
b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.775 lei;
c) la data de 1 septembrie 2021 - 1.875 lei.
Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referinţă se majorează anual cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Se modifică şi nu prea

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi perioadele asimilate, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Potrivit prevederilor proiectului, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare şi care au născut 3 copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază, la cerere, de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare. La reducerea prevăzută se adaugă câte un an în plus începând cu al patrulea copil. Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani. Totodată, pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata. În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi, potrivit documentului.

4 categorii de pensii

Potrivit noii Legi a pensiilor, se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Printre noutăţile aduse de proiect se numără cea privind introducerea masteratului şi doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, pentru fiecare an de perioadă asimilată urmând a se acorda câte 0,25 de puncte.

Opoziţia nu crede că sunt bani

În cadrul dezbaterilor în plen, parlamentarii din Opoziţie nu au fost de acord cu modul de reexaminare a legii sistemnului public de pensii. Deputatul USR Cristian Seidler i-a acuzat pe deputaţii coaliţiei de guvernare de „stoarcerea de voturi de la pensionari“. Deputatul PNL Valeria Schelean a reclamat, ieri, în plenul Camerei Deputaţilor, că legea pensiilor nu a fost pusă în acord, în comisii, cu decizia Curţii Constituţionale. UDMR a susţinut proiectul de act normativ pentru sistemul public de pensii. Deputatul PMP Marius Paşcan a susţinut că partidul său este de acord cu creşterea salariilor, pensiilor, „dar să se facă în mod realist“. „Noi susţinem acest proiect de lege“, a spus acesta. Legea a fost respinsă de Senat şi adoptată, miercuri de Camera Deputaţilor, pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Proiectul a primit anterior raport de adoptare din partea Comisiilor parlamentare de specialitate ale Camerei.

Ce se întâmplă cu ,,găurile“ din cartea de muncă făcute de angajatori

Actul normativ a fost retrimis Parlamentului pentru reexaminare şi pentru lămurirea unui fenomen care afectează sute de mii de români: celebrele ,,găuri“ în cartea de muncă cu care s-au ales angajaţii, pentru că firmele nu le-au virat contribuţiile la bugetul de stat. Deocamdată e neclar dacă angajaţii păcăliţi îşi vor putea recâştiga drepturile pierdute la pensie nu din vina lor ci a angajatorilor.
Corectarea legii urma să facă o corecţie cuvenită pentru sute de mii de români care, după 1990, s-au trezit că, deşi li s-au reţinut din salarii, pe perioade evidenţiate, contribuţiile la bugetul social(pensii, asigurări de sănătate sau şomaj), perioadele respective nu le sunt luate în considerare la calculul pensiei. De obicei, pe fila din cartea de muncă apare în acest caz o ştampilă a ITM cu specificaţia: nu au fost achitate contribuţiile la buget. Şi asta, pentru că firmele nu au livrat pentru perioada respectivă la buget banii reţinuţi angajaţilor. Astfel, salariatul a fost grav păgubit de drepturile sale fără să aibă vreo vină. În foarte multe situaţii, chiar şi când angajatul s-a adresat instanţei, sentinţa judecătorească nu a mai putut repara situaţia. Practica a dovedit că firmele ,,dispăreau“ sau intrau în faliment înainte ca executorul judecătoresc să poată recupera banii datoraţi bugetului, situaţie în care angajatul se alegea doar cu paguba la pensie.
Chiar fostul ministru al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu a adus o serie de lămuriri legate de cei cei care au lucrat în firme de stat şi private, dar care nu au avut contribuţiile plătite de-a lungul unuia sau mai multor ani. „Fac o precizare, pentru ca oamenii să nu se sperie. Ce se întâmplă cu cei care au lucrat în firme de stat şi private care nu au avut contribuţiile plătite de-a lungul anilor. Am spus că până în 2021, legea acţionează ca până acum, în sensul că chiar dacă nu s-au plătit aceste contribuţii şi doar s-au datorat, nu e afectat salariatul, i se va lua în calcul vechimea la pensie. După 2021, toată lumea va trebui să aibă contribuţiile datorate şi plătite, ca să i se recunoască vechimea la pensie. Dacă nu, nu va mai beneficia la pensie de calculul anilor pentru care nu s-au plătit contribuţiile respective. De ce facem din 2021? Pentru că până acum a fost vina statului. Statul nu s-a protejat şi nu s-a interesat să colecteze aceşti bani. Nu a fost vina angajatului că statul nu şi-a activat toate mecanismele de protecţie, ca să poată beneficia de aceşti bani. De acum încolo, ne vom asigura că angajatul poate intra pe site-ul Casei, să vadă numărul de puncte acumulate şi dacă banii de contribuţii sunt plătiţi de angajator. Atunci pot interveni instituţiile statului, care vor penaliza angajatorul, inclusiv din punct de vedere penal”, a afirmat Vasilescu, a finalul anului trecut, la Digi24. Numai că, ,,găurile“ sunt în cărţile de muncă, iar vechimea pentru acea perioadă nu este încă recunoscută, în ciuda asigurărilor Olguţei Vasilescu. Iar noua lege pare la fel de ambiguă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: