Viaţă de cîine

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: Mihaela Grădinaru, 28.06.2017

• Viorica Popa are 37 de ani şi este imaginea copilului abandonat ajuns adult irecuperabil, fără şansa de a fi integrat în societate, care bea, trage din punga de prenadez, e măcinat de boli, face scandal, se prostituează, fură, doarme în boscheţi şi mănîncă din gunoaie
Un ruscac murdar cu cîteva haine jegoase, mucuri de ţigară şi resturi de mîncare adunate din gunoi. Este toată „averea“ ei. Şi cerul de deasupra capului, care îi este casă. Doarme prin tufişuri sau pe treptele unui bloc. E murdară şi măcinată de boli, aşa că e alungată de toată lumea, umilită şi uneori bătută. Bea orice are alcool, trage pe nas prenadez, face scandal, se prostituează şi fură, uneori chiar şi de la cei puţini care o ajută. Viorica Popa are 37 de ani şi n-a ştiut niciodată cum e să ai părinţi. Copilul abandonat, crescut case de copii ca o buruiană, a devenit adultul fără viitor, aproape imposibil de integrat în societate. Ca ea sînt sute. Mii.

„Am făcut scandal şi m-au dat afară“

Am găsit-o stînd pe o bancă, pe strada Toamnei. Bolborosea ceva. S-a speriat cînd i-am vorbit şi şi-a scuipt sîn. S-a obişnuit prea mult să fie invizibilă. Apoi a încercat să-şi spună povestea. S-a născut într-un sat din judeţul Bacău. Din primele zile mama a părăsit-o. A crescut prin case de copii şi centre de tot felul. De mică a învăţat să tragăpungă aurolac, iar de la 17 ani a început să se prostitueze. La Braşov a ajuns în 2008 şi timp de nouă ani a trăit prin gări. Recunoaşte că fură. Şi rîde. „Apăi, cum nu?! De toate fur. Mîncare, bani, telefoane, aşa ca ăstta al dumitale, fur orice se poate vinde cu folos“, recunoaşte ea. Spune ca are şi dosar „pe la poliţie“ pentru furt, dar că nu a fost condamnată niciodată. De cînd este în Braşov a trecut pe la toate centrele de asistenţă socială din judeţ, iar pînă acum o lună şi jumătate a stat la Unitatea de Asistenţă Medico Socială de Pneumoftiziologie de la Sînpetru. A fost dată afară, pentru că a făcut scandal. „Am băut cu un băiat, că m-a chemat în sat şi apoi am făcut scandal la spital. A doua zi m-au dat afară. Mi-am cerut scuze, dar nu m-au iertat. De atunci stau pe străzi, uite acolo, în boscheţi. Mmănînc din gunoi, pe cuvîntul meu de onoare. Uite de aia nu mă ajută nimeni, pentru că mă vede că iau din gunoi“, spune Viorica ronţăind nişte jeleuri culese din tomberon.

A muncit doar două zile

Vinerea trecută, zice ea, a fost bătută, violată şi prăduită de cei 30 de lei pe care îi adunase. „Stăteam aşa de bine, uite acolo peste drum, şi mă gîndeam la ale mele, cînd m-am trezit luată la pumni. M-au luat aşa, cu japca“, spune Viorica. Susţine că a depus plîngere la poliţie. „Da, am făcut plîngere, dar nu m-a băgat nimeni în seamă. Păi dacă mă vede aşa murdară, cum să mă bage în seamă?“. De muncit, ar munci, zice ea, la îngrijit bătrîni sau la curăţenie, oriunde, „dar toţi e ţepari“. De cînd e în Braşov a muncit doar două zile, ca gunoier, dar a fost dată afară pentru că se certa cu toată lumea. E singură pe lume şi n-a făcut copii: „Doamne, feri! Asta mai îmi lipsea: un copil!“. Acum, tot ce îşi doreşte este un acoperiş deasupra capului. La Centrul de Persoane fără Adăpost nu e primită, pentru că este suspectă de TBC, iar la spitalul de Pneumoftiziologie nu a ajuns.

„Furau lumînări din biserică ca să se încălzească“

Viorica a ajuns şi la uşa Asociaţiei „Catharsis“ , de pe strada Toamnei, care a mai ajutat-o. „Viorica a venit la noi într-o perioadă în care nu avea unde să doarmă, nu avea ce să mănînce şi avea probleme de sănătate. Ambele picioare îi erau umflate, avea o tromboză avansată. Am ajutat-o să fie operată la Spitalul Judeţean, apoi am ajutat-o să ajungă la Centrul Persoanelor fără Adăpost unde a locuit o perioadă. Mai mult, jursita Asociaţiei s-a ocupat de dosarul ei de persoană cu probleme de sănătate provenite din sistem. În plus, a ajutat-o să obţină un loc de muncă. Şi a reuşit Viorica, să se angajeze cu contract, la măturat pe stradă. Mătura şi cînta «Unde eşti mamă să mă vezi, că muncesc şi eu». Două zile mai tîrziu i s-a întrerupt contractul de muncă, n-am înţeles niciodată de ce, şi de atunci a devenit unul dintre clienţii permanenţi ai Asociaţiei“, spune Azota Popescu, preşedintele Asociaţiei „Catharsis“ Braşov.
Ea spune că Viorica nu este pentru prima dată cînd doarme pe străzi. „A mai dormit pe stradă zile şi nopţi, vară şi toamnă, într-o casă părăsită de pe Cuza Vodă din Braşov, împreună cu alţi trei-patru tineri, fete şi băieţi, proveniţi tot din sistemul de protecţie socială. Acolo nu exista apă, nu exista curent sau căldură. Furau lumînări din biserică, le puneau pe pereţi, ca să se încălzească de flacăra lor şi ca să aibă lumină. Dormeau pe haine pe care le luau din containere, furau de pe unde apucau tot ce le era la îndemînă, mîncau ce găseau prin containere...“, mai spune Azota Popescu.

Nu e vina ei, ci a noastră, a tuturor

Viorica pare un caz fără rezolvare. Intră în conflict cu toată lumea, nu respectă regulile, şi ajunge mereu în situaţii limită. Preşedinta Asociaţiei „Catharsis“ a ajuns la concluzia că la această oră Viorica este irecuperabilă. „Face parte din persoanele excluse social, este invizibilă, nu o mai aude nimeni şi nu mai interesează pe nimeni ce se întîmplă cu ea. Are foarte grave probleme de sănătate, are hepatita B, C, nu mai are dinţi în gură, umblă nespălată, doarme pe unde apucă. Aceasta este soarta unui copil provenit din sistemul de protecţie al copilului. N-ar fi trăit această dramă, această mizerie, această nedreptate, dacă atunci cînd era mică, într-o casă de copii, ar fi avut şi ea norocul să fie adoptată de o familie. După ieşirea din sistem, aceşti copii n-au repere, trăiesc o viaţă dezordonată, din care nu lipsesc alcoolul, prostituţia, furtul. Nu cunosc o alfel de viaţă. Nu e vina ei, ci a noastră a tuturor, a societăţii. Vina principală o are statul român, care are servicii incomplete. Copilul acela abandonat devine adult. Vorbim de incluziune socială...Ce incluziune, cînd statul român nu e în stare să gestioneze soarta unui copil abandonat? Lumea din jur e bună, dar cu mila nu faci nimic, cîtă vreme serviciile statului nu fac nimic“, spune Azota Popescu.

Primul pas: obligatoriu trebuie tratată de TBC

• Pentru moment, singura soluţie pentru a o salva pe Viorica de pe străzi ar fi internarea ei la spitalul TBC Braşov, pentru tratament Misiunea cade în sarcina celor de la Direcţia de Servicii Sociale (DSS) din cadrul Primăriei Braşov. Mariana Topoliceanu, directorul DSS Braşov, a precizat că se va încerca internarea femeii la spital, pentru că altfel nu poate fi primită nicăieri în centrele de asistenţă socială.
Cazul Vioricăi este bine cunoscut de cei de la DSS, directoarea instituţiei spunînd că singura soluţie pentru a o ajuta este să ajungă la spitalul TBC pentru a urma tratament, altfel nu poate fi primită la Centrul Persoanelor fără Adăpost. „Viorica vine la noi la centru de vreo zece ani. Are confirmare de TBC şi Hepatita B din data de 24 mai, prin urmare nu mai poate fi primită la centru pentru că există riscul să îi îmbolnăvească şi pe ceilalţi beneficiari. Noi nu avem cum să o ducem forţat la spital, dar o să încercăm să o găsim şi să cerem ajutorul celor de la Ambulanţă ca să o ducem la spital pentru internare. Altfel nu avem cum să o ajutăm“, a spus Topoliceanu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului:

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: