Alstroemeria este o plantă cunoscută sub numele de Crin peruvian sau Crinul incașilor și este originară din America de Sud. Sînt cunoscute peste 50 de specii derivate din planta de bază.
Rudă cu crinii
Alstroemeria a fost descoperită de botanistul suedez Klas von Alstroemer în 1753 pe vîrfurile Munților Anzi din America de Sud, care a adus-o în Europa. Aproape toate speciile se găsesc în unul dintre cele două centre distincte de diversitate, cel din centrul statului Chile, iar celălalt în estul Braziliei. Speciile de Alstroemeria din Chile sînt plante de iarnă, în timp ce acelea din Brazilia sînt de vară. Planta este înrudită cu crinii, seamănă cu crinii în miniatură, nu doar în ceea ce privește aspectul florilor, dar și al frunzișului, de culoare verde intens și formă alungită, foarte dens, dispus în mod alternativ, pe tulpini subțiri de 60 cm sau chiar un metru înălțime. Florile sînt foarte frumoase, cu șase petale, în diverse nuanțe de portocaliu, roșu, roz, alb, crem, galben, piersică, lavandă și violet. Florile nu sunt în culori unice, ci pot fi în amestecuri cu marcaje sau cu dungi, culori umbrite sau contrastante. Crescătorii au dezvoltat o mare varietate de soiuri hibride, toate cu culori destul de diferite și marcaje.
Îngrijire și cultivare
Alstroemeria sînt plante iubitoare de lumină. Cresc și înfloresc foarte bogat în locuri însorite sau care beneficiază de cel puțin patru-cinci ore de soare pe zi. Semiumbra favorizează creșterea frunzișului în detrimentul înfloririi. Deși pentru a germina, semințele au nevoie de o stratificare la rece, noile plante Alstroemeria, odată apărute, se dezvoltă bine doar dacă au suficientă căldură. O temperatură cuprinsă între 14 și 24 de grade Celsius este ideală, și chiar puțin mai mare. Locul de plantare trebuie să fie ferit de curenți și vînturi puternice, întrucît tulpinile sînt fragile și se pot rupe.
Adoră umiditatea atmosferică, dar se descurcă și în aer ceva mai uscat. Totuși, în verile caniculare au nevoie de spații bine aerisite, care să contracareze efectele arșiței.
Ca substrat de cultură, se recomandă solurile umede, ușoare și bogate în humus. Pentru a obține o înflorire abundentă, adăugați peste zona cultivată un strat gros de îngrășăminte naturale.
Zăpada și ploile de primăvară vor ajuta la ameliorarea solului.
Înmulțire
Pentru exemplarele cultivate în ghiveci, folosiți fertilizanți cu conținut ridicat de potasiu și fosfor. Alstroemeria înflorește pe toată perioada verii, chiar și mai tîrziu, dacă toamna este lungă și călduroasă. Înflorirea este spectaculoasă și foarte abundentă la exemplarele mature, o singură rădăcină putînd să formeze într-un an pînă la 30 de tulpini. Se înmulțește cel mai adesea prin separarea tufelor sau a rădăcinilor aglomerate, care sînt inițial subțiri și se îngroașă în timp, căpătînd consistență rizomatoasă. Se mai poate înmulți și prin semințe. Acestea se seamănă în turbă ușoară, doar după o perioadă de păstrare în mediu umed și rece pentru patru-șase săptămăni). Se pot planta în straturi sau în aranjamente cu alte plante de grădină. Florile tăiate se folosesc în buchete și aranjamente exotice.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!