S-a stins Werner Sommerauer, luptător anticomunist
×
ïżœ n c h i d e
g a l e r i a
f o t o
Dimensiune font:
Autor: Oltița Stiuj,
04.04.2014
Apărător neînfricat al drepturilor omului, brașoveanul Werner Sommerauer rămîne un simbol viu al revoltei de la 15 Noiembrie 87
Luptător neobosit anticomunist și apărător neînfricat al drepturilor omului, brașoveanul Werner Sommerauer a încetat din viață în urmă cu două zile. Avea 78 de ani. Va fi înmormîntat în cimitirul Bisericii Cuvioasa Parascheva din Triaj.
O viață de luptător demn
Participant la revolta din 15 noiembrie 1987, Werner Sommerauer avea deja o importantă activitate împotriva regimului comunist. Brașoveanul este cunoscut pentru solidarizarea cu Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), înființat în 1980 de dr. Ionel Cană și de un grup de intelectuali și muncitori. Ca radioamator, el era în atenția Securității încă din anii 69, bănuit că ar transmite mesaje subversive spre Occident. Pentru participarea la evenimentele anticomuniste din 87 a fost condamnat, în cadrul celebrului proces desfășurat la data de 3 decembrie 1987, la 3 ani cu executarea pedepsei la locul de muncă și repartizat la o întreprindere din Tulcea. În anii 2000, Sommerauer a fost probabil singura victimă tîrîtă într-un proces de calomnie de securistul care l-a torturat în ancheta care a urmat revoltei din 15 noiembrie 87. Securistul care l-a bătut cu sălbăticie pe Sommerauer se numea Ristea Priboi, în anii 2000 cunoscut deputat PSD.
Cea mai grea pedeapsă
Sommerauer a fost unul dintre cei patru novembriști care au primit pedepsele cele mai mari în procesul regizat de Securitate și PCR la clubul Întreprinderii de Autocamioane Brașov. Sentința penală, purtînd numărul 2823, din 3 decembrie 1987, a trimis în judecată 61 ,,inculpați pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută și pedepsită de articolul 321 alineatul 2 din Codul penal. Pedepsele cele mai mari au fost de trei ani închisoare, pentru patru dintre muncitorii care s-au ocupat de organizarea coloanelor de manifestanți: În numele legii hotărăște: în conformitate cu articolul 321, alineatul 2, din Codul Penal, condamnă la cîte 3 ani de închisoare pe inculpații Geneti Aurică, Mutihac Florin, Duduc Gheorghe și Sommerauer Werner....
Securistul Priboi, călăul care și-a hărțuit victima în tribunale
S-a lucrat bestial asupra mea. La București a fost Iadul, povestea disidentul Werner Sommerauer. Fostul ofițer de Securitate Ristea Priboi a început procesul de calomnie la sfîrșitul anul 2002, după ce a citit declarațiile făcute de Sommerauer istoricilor Marius Oprea și Stejărel Olaru pentru cartea Ziua care nu se uită. 15 Noiembrie 1987. După revolta din 15 noiembrie 1987, Sommerauer fost arestat, bătut la Miliția Brașov și dus, apoi, pe 16 noiembrie, la anchetă în Bucuresti. Acolo l-a întîlnit prima oară pe Ristea Priboi, pe 21 noiembrie 1987, într-un sediu al Miliției. Mă ancheta un milițian. În birou a intrat Ristea Priboi. L-a întrebat pe milițian cum merge treaba. Omul i-a spus că n-a reușit să scoată mai nimic de la mine. Priboi s-a enervat și a început să țipe. Enervat, a luat un picior de scaun din lemn și a început să mă lovească peste degetele de la mînă. Apoi a luat un vas cu apă, mi-a turnat peste degete și iar m-a lovit. Nici nu mai puteam să țin pixul cu care mă obliga să scriu declarația, descria Werner Sommerauer întîlnirea cu Priboi. În altă declarație relata cum l-a bătut securistul ,,pînă i-au crăpat și tălpile de la pantofi. Fostul ofițer de Securitate s-a considerat calomniat și insultat și a pornit procesul împotriva victimei sale. Priboi a recunoscut că a fost ofițer de Securitate timp de 28 de ani, dar a negat toate acuzațiile brașoveanului. Mai mult, baronul pesedist a mai declarat sfidător că persoana de la Brașov are probleme psihice. Procesul a durat cîțiva ani, timp în care Sommerauer a fost hărțuit pe față.
Florin Postolachi, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987
Werner Sommerauer rămîne un simbol, o lecție de demnitate și de curaj. El este ca o filă de istorie adevărată, pe care timpul și răul nu o pot șterge. Dumnezeu să-l odihnească.
fragment din Vol. ,,15 Noiembrie 1987-Ziua Demnității, de Mircea Sevaciuc
Sommerauer are ideea lui: trage covorul roșu din casa scărilor pînă afară. «Să poată intra oamenii, să se simtă bine!» Apoi vede trei tineri care vor să monteze un hidrant. Îi întreabă pentru ce. Vor să dea jos tablourile lui Nicolae și Elena: sînt puse prea sus, nu ajung la ele. Îi ajută și se bucură cînd jetul de apă își atinge țintele. Cad și candelabrele. Băieții rîd și Werner Sommerauer rîde cu ei de parcă i-ar cunoaște de-o viață.
Werner Sommerauer, 15 noiembrie 2007, la 20 de ani de la revolta din 15 noiembrie 87
M-au arestat și în 79, cînd am aderat la SLOMR, și în 87, cînd după anchetă am fost și deportat. În 2007, cei care ne-au arestat atunci sînt aproape toți în funcții, chiar mai mari decît au avut înainte. Nu știu nici măcar care mai este situația cu procesul meu cu Ristea Priboi. Avocata mi-a spus că am cîștigat, dar nu știu nimic oficial, n-am primit nicio hîrtie. Bolile mi s-au agravat. Am reumatism cronic, ulcer cronic, sciatică, amețeli. Sănătatea mea e la pămînt. Viața mea e în pericol. Și nici nu pot dovedi că tot ei mi-au omorît nevasta. Pînă nu se face o curățenie generală în întreg sistemul din România, nu vom ajunge la democrația pentru care am luptat. Securiștii au certificate, ordine și medalii. În ultimii 20 de ani, eu m-am descurcat cu prudență, pentru că am fost un om cumpătat întotdeauna. Dorm pe arcuri și am trei camere care sînt rîvnite de alții, cu perversiune. Am pensie de 380 de lei, mai primesc o sută și ceva de lei de la Foștii Deținuți Politic și celelalte drepturi pe care le avem ca foști deținuți politic. Oficial, avem medicamente gratis, dar niciodată nu am beneficiat de ele. Pentru lupta noastră, sîntem marginalizați, iar noi am rămas tot huligani, cu cazierul neșters, cu toate că parlamentul comunist aderase la Declarația Drepturilor Omului, iar acțiunea noastră fusese de fapt o reacție la încălcarea acestor drepturi. Asta s-a ales din idealurile noastre despre democrație. Sînt consternat, dezamăgit și amărît.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!